Micul Sine numit EGO

In Terapie

“Numit uneori şi „micuţul eu”, egoul este acel „eu” care, greşit, credem că am fi. El este creat pornind de la energia mentală umană, adică din memoriile noastre şi mai ales din credinţele noastre. În realitate egoul este totalitatea tuturor credinţelor noastre mentale. Egoul creşte în
ritmul în care credinţele noastre se multiplică.” – Lise Bourbeau

În definitiv Egoul nu este rău şi nici nu ne vrea răul, scopul lui este să ne ferească de suferinţă. Crede că ne face un bine şi ne apără.
Tocmai din acest motiv nu este recomandat să încercăm să îl anihilăm.
El chiar crede că rolul lui este să ne protejeze şi să ne arate calea cea mai potivită pentru noi.
Problema este că fiind format din credinţele din trecut, de cele mai multe ori negative, el acţionează întotdeauna din frică şi nu prin iubire. Frica, furia, ura, mânia, controlul, etc., sunt emoții pe care le lăsăm să acționeze datorită Egoului. Renunțarea la Ego presupune renunțarea la toate aceste emoții negative, distructive.
Pentru a ne putea detașa de Ego, trebuie mai întâi să înțelegem cum se formează acesta in noi, ca oameni. Egoul are legătură cu rănile/suferințele noastre încă din copilarie și până în prezent. Atunci când suntem copii mici exprimăm ceea ce simțim pe moment, în mod natural. În multe cazuri, emoțiile spontane sunt respinse/desconsiderate și atunci vom învăța să le ținem în noi; să nu le eliberăm.
Atunci cand auzim “nu” sau “nu ai voie sa faci asta” incepe procesul nostru de schimbare. Vom pretinde ca simtim altceva decat ceea ce simtim sau ca suntem ceva ce nu suntem si atunci intervine Egoul.
Orice acţiune pornită din frică nu are cum să aibă rezultate
favorabile pentru noi. Dacă ne-am învăţat lecţiile trecutului, atunci nu vom mai fi nevoiţi să le experimentăm iar şi deci bazele pe care acţionează egoul nu mai este valabilă.

„Egoul nu poate cunoaşte nevoile fiinţei deoarece el face parte din lumea MATERIALĂ şi nevoile fiinţei noastre decurg din dimensiunea noastră spirituală.” – Micheline Jacques

Să ne ascultăm nevoile sufletului şi ce ne dorim cu adevărat este împotriva Egoului. De aici şi atât de multe persoane care urmează anumite căi, se luptă să ocupe funcţii, muncesc să obţină diplome şi titluri şi tot nu se simt cu adevărat fericiţi. Pentru că toate aceste cai nu au fost pornite din iubire sau din faptul că sufletul nostru avea nevoie de ele ci din dorinţa Egoului.
Discursul Egoului se învârte în jurul comparaţiilor. „Sunt mai bun/prost decât ceilalţi.” Totul este o comparaţie şi o competiţie când de fapt toate aceste lucruri nu contează, când ştim că fiecare persoană de pe pământ are propriul rol, propriile daruri, propriile talente şi mai ales propriul ritm, comparaţiile devin inutile şi fără sens.
Dacă uneori Egoul ne face să ne simţim superiori, alteori ne poate îndemna să credem că măreţia se află oriunde altundeva decât în interiorul nostru. Ca şi cum toţi ceilalţi au ceva special şi noi nu. Ne face să ne simţim goi şi fără daruri şi ne îndreaptă atenţia către persoane celebre, faimoase, bogate etc. Astfel de comparaţii vin din lipsa conştientizării că noi toţi suntem măreţi în propriul fel. Încă o
încercare a Egoului de a-şi primi validarea din exterior. Numai că această cursă nu se termină niciodată şi Egoul nu va fi niciodată satisfăcut. Pentru că valorizarea este autentică doar când vine din inima noastră, doar când suntem noi sincer mulţumiţi de noi şi nu prin admiraţia exterioară.

„Eşti valoros şi iubit pentru cine eşti şi ce eşti. Nimic din afara ta nu poate să adauge sau să-ţi ia din integritatea înnăscută.” Alan Cohen

Egoul se opune iubirii şi nu pentru că îţi vrea răul dar pentru că vrea să protejeze de o eventuală suferinţă. Egoul nu vrea să te lase să te deschizi şi să te prezinţi lumii aşa cum eşti pentru ca vrea să te protejeze de eventuale judecăţi şi răni pe care le-ai putea atrage fiind vulnerabil.
Cu toate acestea astăzi ştim că vulnerabilitatea înseamnă în realitate putere şi doar fiind autentici şi vulnerabili, doar ascultându-ne dorinţele inimii ce vin din iubire putem să creştem, să evoluăm şi să ne învăţăm lecţiile.
Aşadar când avem aceste tendinţe putem să îi mulţumim Egoului nostru pentru „ajutorul” pe care vrea să ni-l ofere, să ne observăm gândurile şi din ce credinţe şi frici pornesc şi să ne învăţăm lecţiile.
Putem să ne simtim răniţi de acţiunile celorlalţi, putem să suferim pentru că ceilalţi nu se comportă cum vrem noi, cum aşteptăm noi doar pentru că ne lăsăm conduşi de Ego. Dacă înţelegem că fiecare are propriile frici care stau în spatele acţiunilor lor şi mai ales propriile lecţii de asimilat, vom accepta cu iubire că ele nu au nicio legătură cu noi ci cu propria lor viaţă. Putem să înţelegem şi noi de ce
i-am atras în viaţa noastră, ce trebuie să înţelegem şi ce avem de învăţat dar acest lucru se face tot cu iubire şi acceptare. Egoul ne face să luăm totul personal, să ni se pară că tot ce se întâmpă în jur are legătură cu noi. Ei bine nu este chiar aşa, fiecare are propriul parcus.
Egoul răspunde la răutate tot cu răutate, cu mecanisme de protecţie, în schimb când schimbăm sursa de răspuns cu cea a inimii, doar iubirea şi acceptarea pot să fie răspunsul la orice primim.

„Putem compara Egoul cu un servitor care-şi controlează stăpânul deoarece acesta i-a acordat prea multă putere şi l-a autorizat s-o exercite.” – Lise Bourbeau.
Această renunţare la Ego trebuie făcută cu recunoştinţă, el simte nevoia să fie apreciat pentru tot ”ajutorul” pe care a vrut să ni-l ofere şi dacă primeşte această apreciere este fericit şi ne poate lăsa cu uşurinţă să ne întoarcem la rolul de stăpân.
Cum ne putem da seama dacă acţionăm din Ego? Putem să observăm dacă acţiunea noastră porneşte din iubire sau dintr-o frică. Nu este greu de distins. Dacă iubirea de sine sau iubirea de ceilalţi este cea care ne
mobilizează atunci suntem pe cale sufletului, pe calea cea bună.

„Rezistenţa opusă de Ego iubirii de sine se traduce prin incapacitatea de a te iubi pe tine însuţi. Propria ta minte se opune acestui lucru.
Această rezistenţă te împiedică să îţi continui calea, ancorându-te în trecut. Rezistenţa pe care o opune mintea este precum un virus care atacă programele unui calculator. Din cauza programului negativ al virusului, celelalte programe nu mai pot funcţiona corect. Şterge virusul rezistenţei pe care o opui iubirii. Deschide-te în faţa sinelui tău real, care este atotiubire. Vei constata că întreaga lume va răspunde acestei deschideri interioare în maniere pe care la ora actuală nici măcar nu le poţi bănui.” – Lawrence Crane

Observă gândurile şi acţiunile tale, obervă baza din care pornesc. Dacă nu sunt din iubire înseamnă că sunt din Ego şi acest lucru nu are cum să îţi fie benefic şi să ajute la creşterea ta şi la a avea o viaţă plină de armonie şi pace.

Dacă simţi că ai nevoie de ghidare şi suport în acest proces, dacă doreşti să afli cauzele atitudinilor tale şi vrei să-ţi urmezi calea sufletului, îţi pot fi alături în acest demers. Te aştept cu drag la şedintele de bioenergie şi theta healing (vindecare în undele theta prin stare de transa) pentru a lucra împreună să poţi ajunge la esenta ta; la varianta ta reala si să obţii echilibrul pe toate planurile: mental, emoţional, fizic şi spiritual!

„Renunţă la neantul egoismului şi umple-te cu plenitudinea iubirii altruiste.” – Lester Levenson

Nicoleta Trasca
Bioenergoterapeut/Terapeut Theta Healing & Holistic
MDA Terapii
www.mdaterapii.ro
facebook.com/mdaterapiialternative

You may also read!

De ziua Internațională a Muntelui, #MunteleContează și pentru Universitatea din București

Pentru iubitorii de munte, 11 decembrie este o zi deosebită. În 2003, Adunarea Generală a ONU a proclamat această dată drept

Read More...

Masha și Ursul se întorc în România

Se spune că de Crăciun poveștile devin realitate. Ei bine, da! Cel mai urmărit serial de desene animate rusesc,

Read More...

Despre cozonacul low carb de la Masa Casa, un produs special de Sarbatori

Un bistro unic in peisajul locurilor de mancat din Bucuresti si chiar din Romania, care se mandreste ca a

Read More...

Mobile Sliding Menu