Ce reprezinta de fapt inteligenta emotionala

Ce reprezinta de fapt inteligenta emotionala

Inteligenta emotionala este un concept foarte des asociat cu profesorul Daniel Goleman, recunoscut ca fiind unul dintre pionierii subiectului.

Dupa cartea „Emotional Intelligence – Why it can matter more than IQ” aparuta in 1995, in 2000 Goleman a publicat “Working with emotional intelligence”, o carte in care apareau pentru prima data 2 idei revolutionare:

  1. inteligenta emotionala (EQ) insumeaza circa 67% din abilitatile si competentele necesare pentru ca un lider sa obtina performanta superioara.

  2. aceste abilitati si competente conteaza de 2 ori mai mult decat expertiza tehnica (pe subiectul meseriei) si IQ-ul.

In ultimii 20 de ani afirmatiile lui Goleman au fost validate de numeroase cercetari, iar in prezent importanta inteligentei emotionale este un fapt asumat in mai toate organizatiile.

Ce inseamna de fapt sa fii inteligent emotional? Este ceva cu care ne nastem, sau ceva ce putem dobandi? Este ceva ce se aplica la nivel individual sau si la nivel de echipa si organizational?

In textul de mai jos gasiti un rezumat al celor mai relevante raspunsuri:

 a) EMOTIILE CIRCULA INTR-UN GRUP, FIE CA VREM FIE CA NU

Aceasta concluzie are la baza cercetarile realizate personal de Goleman si ceilalti autori, alaturi de observatiile colegilor lor in lucrul cu sute de lideri si datele furnizate de Hay Group despre stilurile de management a mii de executivi.

Mai precis, Goleman si colegii sai spun ca starea emotionala a unui lider este literalmente contagioasa pentru echipa si organizatia din care face parte.

Stiinta arata ca in spatele acestui efect contagios, sta o functie a sistemului nostru limbic care ne permite sa ne reglam si acordam emotiile interpersonal. Simplificand, cercetarea arata ca atunci cand o persoana transmite anumite semnale, cei din jur le receptioneaza si asta le poate schimba starea emotionala. Spre exemplu, asta permite unei mame sa simta cand este ceva in neragula cu copilul ei.

Partea interesanta din cercetare arata ca desi noi simtim efectele acestei functii a creierului nostru, nu suntem aproape deloc constienti de proces. Din acest motiv, ne putem trezi cu o stare emotionala (pozitiva sau negativa) fara sa avem idee de ce si cum am ajuns sa ne simtim asa.

b) VIATA INTERIOARA – PRIORITATE ZERO PENTRU LIDERII TRANSFORMATIONALI

Din cele de mai sus rezulta doua idei importante:

  1. Oamenii pot citi starea noastra emotionala, dincolo de comportamentele pe care le afisam – deci mastile si proiectarea unei persone acasa sau la birou nu prea produc rezultate. Si prin implicatie, daca vrem sa construim familii, echipe si organizatii sanatoase:
  2. Inainte de orice altceva, trebuie sa ne preocupam de intelegerea si gestionarea propriei vieti interioare. Pentru ca daca noi nu suntem in regula, nici familia, echipa si organizatia noastra nu va fi.

In cele ce urmeaza, va invit sa ne uitam putin mai in profunzime la “partile componente” care alcatuiesc inteligenta emotionala si sa raspundem la intrebarea “Ce inseamna sa fii de fapt inteligent emotional?”

c) CELE 5 (SAU 4) DOMENII ALTE INTELIGENTEI EMOTIONALE

Prima deconstruire a inteligentei emotionale dateaza din 1995 cand Daniel Goleman era de acord cu cele 5 domenii principale ale inteligentei emotionale propuse de Salovey:

  • Cunoasterea propriilor emotii (sa fii constient de tine – sa poti recunoaste o emotie in timp ce o traiesti)
  • Gestionarea propriilor emotii (sa poti sa iti gestionezi emotiile intr-un mod constructiv)
  • Motivarea propriei persoane (gestionarea propriilor emotii pentru a atinge un obiectiv)
  • Recunoasterea emotiilor celor din jur (empatie si constienta sociala)
  • Gestionarea relatiilor (abilitati sociale si capacacitatea de a gestiona emotiile celor din jur)

 

Apoi in 2002, in cartea sa “Primal Leadership”, Daniel Goleman propune doar 4 domenii ale inteligentei emotionale (grupate in 19 categorii, inca 2 fiind adaugate de Hay Group). De dragul preciziei, am pastrat numele lor in engelza:

  • Self-awareness (Emotional Self-Awareness, Accurate Self-Asessment, Self Confidence)
  • Self-management (Emotional Self-Control, Transparency, Adaptability, Achievement Orientation, Initiative, Optimism, Conscientiousness)
  • Social awareness (Empathy, Organisational Awareness, Service Orientation)
  • Relationship management (Inspirational Leadership, Influence, Developing Others, Change Catalyst, Conflict Management, Building Bonds, Teamwork and Collaboration, Communication)

 

O mentiune importanta este ca, indiferent de clasificare, Goleman sustine ca aceste domenii alte inteligentei emotionale nu sunt talente innascute, ci mai degraba abilitati ce se pot forma.

d) NEUROLOGIA, PSIHOLOGIA SI CERCETARILE ORGANIZATIONALE CAD DE ACORD CUM CA…

Primul pas in a construii echipe si organizatii sanatoase pleaca de la a intelege propriul nostru univers interior.

Apoi, dupa ce ne constientizam proprile emotii, putem invata cum sa cultivam in noi starile care ne pun in valoare si care ne conduc la cele constructive comportamente – individual si organizational deopotriva. Practic, sa facem din emotiile noastre un aliat care sa lucreze pentru noi si nu invers.

In continuare, este important sa ne aliniem constient viata interioara cu obiectivele pe care ni le propunem, de natura ca ce simtim si ce ne dorim sa duca in aceeasi directie.

Si pentru ca rareori realizarea unui obiectiv tine doar de noi, in acest proces trebuie sa invatam sa recunoastem starile si emotiile celor din jur, partenerii nostrii in mai tot ce ne propunem sa infaptuim.

Si, abia atunci cand suntem constienti si aliniati cu noi insinte si cand ajungem sa ii simtim autentic pe cei din jur, atunci incepem cu adevarat sa construim relatii si organizatii sanatoase.

Cuvinte cheie