Lactatele și efectul lor în digestie

Digestia sănătoasă este esențială pentru un corp sănătos. De aceea este important să încorporăm în dieta noastră cât mai multe alimente care susțin buna funcționare a sistemului digestiv și o digestie ușoară.

Ce sunt lactatele?

Termenul „lactate” este folosit pentru a descrie diverse produse derivate din lapte, cum ar fi telemeaua, iaurtul, smântâna, chefirul, cașul, brânza de burduf sau sana. Sunt considerate surse excelente de nutrienți, furnizând organismului, printre altele, calciu, vitamina D, vitamina B12, proteine și zinc. Aceste vitamine, minerale și proteine sunt necesare pentru o bună funcționare a organismului și au multiple beneficii asupra sănătății noastre, susținând, de exemplu, sănătatea oaselor și a inimii și contribuind la reducerea riscului de diabet de tip 2 și obezitate.[3]

Cum pot susține lactatele digestia?

Dincolo de multiplele beneficii pe care le pot avea pentru sănătatea generală a organismului, lactatele pot avea și un efect pozitiv asupra digestiei. De exemplu, lactatele fermentate, cum sunt iaurtul, chefirul, laptele bătut sau sana, conțin probiotice, așa-numite „bacterii bune” care au un efect benefic asupra florei intestinale, ușurând digestia alimentelor și absorbția nutrienților.

Consumul de alimente bogate în probiotice poate ajuta la ameliorarea unor simptome precum balonarea, gazele intestinale sau durerile abdominale, inclusiv în cazul persoanele care se confruntă cu tulburări digestive. Ar putea fi, de asemenea, de ajutor, atunci când te confrunți cu probleme precum constipația sau diareea.[1][3]

Poate exista și un efect negativ?

Principalul carbohidrat din lactate este lactoza, de descompunerea căreia este responsabilă o enzimă numită lactază. Când organismul nu produce suficientă lactază, apare intoleranța la lactoză, o afecțiune digestivă frecvent întâlnită, în special în rândul adulților.

În cazul persoanele care se confruntă cu această problemă, lactoza, în loc să fie procesată și absorbită, ajunge în colon, unde interacționează cu bacteriile de la nivelul acestuia și provoacă diverse simptome digestive, inclusiv balonarea, crampele abdominale, diareea, flatulența sau greața. Intensitatea simptomelor poate varia de la o persoană la alta și, de regulă, apar la 30 de minute până la 2 ore după masă. De cele mai multe ori, ele pot fi controlate prin modificări ale dietei. Asta poate însemna evitarea produselor lactate, consumarea lor în cantități mici sau consumul de produse fără lactoză.[2][3]

Majoritatea persoanelor care se confruntă cu această problemă o pot gestiona fără a fi necesar să renunțe în totalitate la produsele lactate. De asemenea, trebuie menționat faptul că unele produse lactate au un conținut mai ridicat de lactoză decât altele. În astfel de situații, este indicat să se ceară sfatul unui specialist pentru a afla cu exactitate ce tipuri de lactate se pot consuma și în ce cantități, astfel încât să nu existe riscul apariției unor simptome neplăcute.[2]

Consumul de lactate poate avea multiple beneficii pentru digestie și sănătatea generală. Pe lângă faptul că sunt o sursă excelentă de nutrienți, pot contribui la absorbția nutrienților, ușurarea digestiei și îmbunătățirea florei intestinale. Pentru a ne bucura de aceste efecte pozitive, este important să includem lactatele, mai ales cele fermentate, în dieta noastră, lucru care nu este deloc dificil de făcut: pot fi consumate ca atare ori pot fi folosite pentru a pregăti diverse mâncăruri sau băuturi delicioase. Este important însă să ții cont și de faptul că, în cazul anumitor persoane, ele pot cauza simptome digestive neplăcute. Dacă însă poți tolera lactatele și îți place gustul lor, le poți consuma fără probleme.

 

Cuvinte cheie