Se pare că principalii compuși din lavandă și uleiul esențial sunt linalolul, acetatul de linalil, lavandulolul, acetatul de lavandulil, 1-8-cineolul, camforul. Datorită acestora, lavanda are mai multe efecte asupra organismului: împotriva anxietății, antidepresive, anticonulsivante (contribuie la reducerea convulsiilor epileptice), sedative și calmante, antitremor, de ameliorare a durerilor, dar și neuroprotective.
Lavanda poate fi folosită sau consumată sub diferite forme: de la suplimente alimentare sub formă de capsule până la ceai. Printre metodele cele mai răspândite este folosirea ei în aromaterapie prin adăugarea unui ulei esențial într-un difuzor special, dar și făcând inhalații cu abur cald infuzat cu lavandă. Se pare că, prin intermediul acestor metode, planta ar putea ajuta la îmbunătățirea stării de spirit și reducerea stresului psihologic. Și suplimentele alimentare sub formă de capsule ar fi benefice în reducerea stării de neliniște, a tulburărilor de somn, dar și pentru îmbunătățirea dispoziției celor care suferă de anxietate. Totuși, specialiștii le recomandă celor care vor să încerce să se consulte mai întâi cu medicul lor, deoarece astfel de suplimente pot interacționa cu unele medicamente. O altă metodă de răsfăț pentru simțuri, dar și de aromaterapie cu lavandă, este punerea câtorva picături în apa din cadă, dar și adăugarea de flori în apă.
De la medicament la răsfăț
Dar, așa cum roata nu a fost inventată în secolul XXI, așa și utilizarea lavandei datează din timpuri străvechi, atunci când se pare că oamenii își puneau câteva fire din această plantă sub pernă pentru a dormi mai bine – având efecte relaxante, somnul era mai odihnitor. Se pare că primele tratate de medicină în care este menționată lavanda cu utilizare terapeutică datează din secolul I d.Hr., când se folosea pentru tratarea indigestiei, durerilor de cap și usturimilor din gât. De asemenea, romanii ar fi folosit-o nu doar în scop medicinal, cât și drept insecticid, detergent pentru spălarea hainelor și diverselor țesături, sau odorizant de cameră. Se pare că până și soldații romani purtau la ei lavandă atunci când plecau în campanii, întrucât o foloseau pentru tratarea rănilor, înțepăturilor de insecte, dar și pentru problemele cu stomacul sau cu rinichii.
Totodată, în ultima vreme, au câștigat popularitatea și produsele pe bază de lavandă, precum săpunurile, cremele, măștile pentru ten, bombele efervescente de baie, dar nu numai. Se pare că lavanda are efecte benefice asupra pielii, mai ales în cazul celei cu tendință acneică, datorită proprietăților ei antiseptice. În ultimii ani, apa de lavandă a devenit un aliat de bază al celor care au probleme cu tenul și inclusiv în România sunt numeroși producători care comercializează astfel de produse atât pe piața internă, cât și pe cea externă.
Lavanda are utilizare și în domeniul gastronomic, fiind consumată atât ca ceai, limonadă, cafea, dar și în diverse preparate precum biscuiți, fursecuri, salate, sosuri, clătite, cremă de zahăr ars sau înghețată. Însă, folosirea ei în băuturi și mâncăruri trebuie realizată cu măsură, întrucât având un miros și o aromă atât de puternice, poate da un gust înțepător. De asemenea, florile de lavandă sunt folosite și în decorațiuni precum aranjamente florale, rame de tablouri, diverse accesorii pentru păr, dar nu numai. Atunci când planta și florile încep să își piardă din culoare, cele din urmă pot fi păstrate și puse în săculeți mici pentru a fi reutilizate drept odorizant pentru cameră, dulapuri și sertare.