Specialiști în somnologie, studiul științific al somnului, arata ca ritmul circadian este, practic, un ceas intern de 24 de ore, care rulează pe fundalul creierului și reglează secrețiile de hormoni, bătăile inimii, temperatura corpului și multe alte procese biochimice pe care noi le resimțim prin stările de somnolență. Suntem programați să ne simțim tot mai somnoroși după ora 21, pentru că aceste ritmuri circadiene sunt neschimbate de milioane de ani. Și vor rămâne așa mult timp, indiferent de noutățile apărute în viețile noastre în ultimele zeci de ani: TV, smartphones etc. Ghinion, nu primim noi ritmuri biologice doar pentru că avem noi obiceiuri de lifestyle.
Pentru majoritatea adulților, între 2.00 și 4.00 apare somnul cel mai profund, iar somnul cel mai reparator este considerat cel între 10.00 și 2.00 noaptea, atunci când meridianul ficatului intră în repaos. Imediat după ora prânzului apare și cea mai puternică stare de somnolență diurnă, cu toate că există variații individuale în funcție de obiceiurile individuale. Deci „siestas”-urile spaniolilor sunt foarte bine gândite, la fel și pauzele pentru odihna (nu doar masa) de prânz din Grecia, Italia și alte țări mai „leneșe”.
Majoritatea știm toate astea, însă minimizăm și ironizăm nevoia de a dormi. Zilele sunt atât de pline cu lucruri legate de #trebuie încât cheltuim tot mai multe ore din noapte pe lucruri legate de #vreau. Unii numesc acest de fenomen „epidemia lipsei de somn”.
De fapt, „somnul de frumusețe” e cea mai mică dintre problemele noastre. Studii realizate de Harvard arată o legătură directă între somn și leadership, de exemplu. Liderii insuficient odihniți iau decizii mai proaste, intră mai des în conflicte, au o memorie mai slabă și sunt considerați mai puțin inspiraționali. Iar acești lideri nu sunt puțini la număr. O analiză a Center for Creative Leadership în 2017 arată că 42% din liderii organizațiilor importante dorm maximum șase ore pe noapte, cu cel puțin două ore sub limita recomandată.
Somnul insuficient afectează performanța individuală, dar impactul se extinde asupra întregii echipe și chiar la nivel de organizație. Cu alte cuvinte, întregul colectiv trebuie să „plătească” pentru lipsa de odihnă a unui manager. Același lucru se întâmplă și în familie: somn mai prost, sănătate mai proastă, decizii mai proaste, relații mai proaste.
De cealaltă parte a baricadei, sunt și lideri care au început să vorbească în mod public despre importanța somnului. Jeff Bezos și Bill Gates, de exemplu, au repetat în discursurile lor faptul că fac din somn o prioritate. Iar Arianna Huffington, cofondator și redactor-șef The Huffington Post, susține că „…ne aflăm în plină criză mondială a lipsei de somn, cu consecințe profunde asupra sănătății noastre, a performanței în muncă, a relațiilor și a fericirii. Numai prin reînnoirea relației noastre cu somnul putem prelua controlul asupra propriilor vieți”.
În bestsellerul „Revoluția somnului”, Arianna explorează istoria somnului și vorbește despre cum putem obține un somn restaurator dacă valorificăm puterea incredibilă a orelor de odihnă: respectarea aceluiași program de culcare și trezire, crearea unor ritualuri specifice înainte de culcare, eliminarea cafelei și a meselor târzii și, tot mai critic, dezlipirea de telefoane cu două ore înainte de somn.
Chiar dacă avem impresia că unii oameni au inspirat glumele cu găinile care adorm devreme, iar ceilalți comparațiile cu bufnițele care vânează noaptea, realitatea este că împărtășim cu toții nevoia de a dormi bine. Ceea ce înseamnă cantitate plus calitate. Numai așa putem funcționa aproape de cea mai bună variantă a noastră.
Iar dacă vă simțiți cu totul diferiți din acest punct de vedere, să știți că în 2017 a fost descoperită o mutație a unei gene care permite organismului uman să funcționeze normal cu numai patru-șase ore pe noapte. Practic, visul oricărui over-achiever! Vestea proastă e că această mutație pare extrem de rară. Iar medicii reamintesc că un creier privat de somn va găsi metode compensatorii ca să îl obțină când te aștepți mai puțin. De exemplu, somnolența și adormirea la volan provoacă peste 100.000 de accidente de mașini în fiecare an.
Sleep is the best meditation, cum spunea Dalai Lama, dar nu o încercați la volan. Mai degrabă, practicați-o cât mai mult aproape de 10.00 seara. De dragul vostru, al familiei și al colegilor de la birou. Și chiar al păcii, la propriu. (forbes.ro)
