Veganismul – un stil alimentar și de viață subestimat

Desi în ultimii ani veganismul a devenit aproape un trend – de multe ori urmat fără o documentare  temeinică în prealabil – de multe ori există o confuzie în ceea ce privește definirea acestui termen și a stilului de viață pe care îl înglobează.

Mâncare vegană
A fi vegan nu înseamnă doar o alegere alimentară, ci asumarea unui stil de viață. Foto: Pexels

În ceea ce privește alimentația, se diferențiază mai multe stiluri care au la bază plantele, dar nu toate elimină carnea și alte produse animale din obiceiurile alimentare. Stilul alimentar vegetarian presupune eliminarea cărnii din alimentație, dar nu neapărat și a altor produse animale. Astfel, un ovo-vegetarian consumă în continuare ou, în timp ce un lacto-vegetarian nu a eliminat și laptele sau produsele bazate pe lapte din alimentație. Cea de-a treia categorie îi include pe cei declarați ovo-lacto-vegetarieni, deci aceștia consumă atât lapte, cât și ouă, dar în continuare nu mănâncă carne și implicit produse derivate din carne, categorie ce include și peștele și fructele de mare. În același timp, în ultimii ani, a apărut o nouă categorie care elimină în totalitate carnea de pui sau mamifer: pescatarienii – persoanele care, pe lângă plante, leguminoase, nuci și altele, mănâncă pește și crustacee. De asemenea, o mare parte din pescatarieni continuă să mănânce și alte produse animale, precum lactate și ouă.

Veganismul – un stil de viață cu alegeri conștiente

Spre deosebire de stilurile alimentare vegetariene descrise mai sus, alimentația vegană elimină în totalitate orice aliment sau ingredient de origine animală (în unele cazuri chiar și mierea) și, de foarte multe ori, veganismul devine de fapt un stil de viață, nu doar un obicei alimentar, întrucât majoritatea persoanelor care îl adoptă o fac în principal din motive etice. Și în acest caz întâlnim mai multe subcategorii, dintre care se remarcă cu precădere raw veganismul care, din punct de vedere alimentar, presupune un stil vegan în care alimentele fie sunt consumate crude, fie sunt preparate termic, dar sub o anumită temperatură ce variază între 40 și 48 de grade Celsius.

Alexandra Ștefan este manager al Asociației Freedom and Respect for Every Earthling (FREE, în trad. aprox. – Libertate și Respect pentru Fiecare Pământean) – singurul ONG din România care  se ocupă de îmbunătățirea vieții animalelor din ferme.

„Principiul de bază al stilului de viață vegan este reducerea suferinței enorme prin care trec animalele folosite din diverse industrii, mai ales în cea alimentară. Alte principii privesc reducerea poluării și a schimbărilor climatice“, a explicat Alexandra.

Veganismul ca filosofie de viață implică protejarea animalelor nu doar prin alimentație, ci prin eliminarea pe cât posibil a tuturor lucrurilor care fie conțin elemente de origine animale – piele, păr, blană, oase, lână, ceară și altele –, fie au fost testate pe animale. De fapt, această filosofie presupune alegeri mai conștiente în viața de zi cu zi: de la ce alimente mănânci, ce articole vestimentare și încălțăminte porți, până la ce produsele cosmetice sau de curățenie folosești, ce suplimente alimentare sau pastile iei și chiar ce tutun folosești, dacă ești fumător sau consumator de produse din tutun. Totuși, în general, aceste alegeri trebuie făcute în limita posibilităților și condițiilor în care trăiești. Inclusiv medicii care sunt de acord cu acest stil alimentar punctează faptul că trebuie urmat doar dacă nu îți pune sănătatea în pericol.

Asociația FREE a creat un grup de informare și sprijin numit „Vegan în România“ în care oamenii împărtășesc informații despre produse, rețete și companii care se declară vegane, dar care se dovedesc a nu fi. De cealaltă parte, s-a dovdit că, nu de puține ori, studiile care se poziționau împotriva alimentației vegane erau susținute financiar de companii din industria cărnii.

V-Label – eticheta vegană

Din ce în ce mai multe produse găsite pe piața din România au pe ambalaj un cerc verde numit V-Label – un simbol înregistrat și recunoscut internațional pentru etichetarea produselor și serviciilor vegane și vegetariene. „În lume, peste 50.000 de produse, de la peste 4.300 de licențiați, poartă acum V-Label“, potrivit site-ului oficial. Singurul reprezentant în țara noastră al V-Label – International label for products and services este Asociația Veganilor din România. Însă, cum nu toate companiile realizează produsul de la ingredientele de bază până la forma finală, lanțul producerii implicând deseori mai multe companii chiar din țări diferite, managerul Asociației FREE recomandă verificarea listei de ingrediente chiar și în cazul produselor cu V-label pentru că „așa este cel mai sigur“.

Cuvinte cheie