În ultimii ani, lumea în care trăim s-a schimbat semnificativ, iar odată cu ea s-a schimbat și viziunea asupra atingerii fizice. Am hotărât că îmbrățișările sau o mângâiere cu palma pe spate nu mai sunt în regulă.
Desigur, uneori oamenii nu se simt confortabil când sunt atinși sau li se invadează spațiul personal, dar acest fenomen a devenit o normă și în cazul prietenilor, membrilor de familie și chiar a partenerilor de viață.
Acum, ne-am obișnuit să păstrăm o oarecare distanță față de toți. Experții susțin că aceasta ar putea fi dăunătoare sănătății noastre mintale. Totul pentru că trăim într-o epocă, în care oamenii au uitat de importanța atingerii fizice.
Asta ne rănește
Atingerea fizică este extrem de importantă pentru bunăstarea noastră emoțională. Fără de asta, sănătatea noastră mintală are de suferit, ne putem simți izolați, deprimați sau anxioși.
Nu este neapărat să fii îmbrățișat sau să te ghemuiești lângă cineva. Chiar și o simplă atingere cu palma pe umăr poate fi suficientă pentru a-ți îmbunătăți sănătatea mintală. De fapt, un studiu realizat de University College din Londra a stabilit că atingerile blânde pot ajuta oamenii să se simtă mai incluși în societate.
Necătând la ceea ce cred oamenii, atingerile fizice sunt vitale. Să o luăm drept exemplu pe Prințesa Diana. Ea a fost prima figură remarcabilă care a strâns mâinile celor ce sufereau de sindromul imunodeficienței umane dobândite. Ea știa că un astfel de gest simplu le-ar putea aduce o mângâiere. Diana chiar a încurajat oamenii să-i îmbrățișeze pe cei diagnosticați cu această boală, fapt ce a declanșat un val de critici și dezbateri.
Oamenii sunt avertizați împotriva atingerilor fizice
În cele mai multe cazuri, atunci când vorbim despre limite personale și consimțământ, admitem că interzicerea atingerilor fizice este un lucru pozitiv. Cu toate acestea, unii oameni cred că s-a ajuns prea departe cu aceste avertizări. Există părinți adoptivi care se tem să-și îmbrățișeze copiii adoptivi și doctori care pot fi dați în judecată pentru că-și îmbrățișează pacientul pentru a-l consola.
De asemenea, tot din această frică, dacă un copil cade la școală în timpul orelor, profesorul este sfătuit să îi spună să-și pună singur un bandaj, pentru a evita atingerile fizice.
Astfel, am demonizat întru totul atingerea. Orice formă a acesteia, indiferent cât de inocentă nu ar fi, declanșează reacții isterice din partea oamenilor. Nu e de mirare că oamenii se tem să atingă pe cineva întâmplător pe hol sau pe stradă.
Suntem disperați după companie
Am uitat cât de importantă este atingerea între oameni. Cu toate acestea, oamenii încearcă să compenseze afecțiunea pe care nu o primesc de la cei dragi. Unii chiar găsesc consolare în „îmbrățișările profesioniste” – persoane, pe care le poți angaja să te îmbrățișeze și să te țină în brațe.
În mod similar, există și mașini care sunt menite să compenseze atingerea fizică, de care oamenii duc lipsă. Un exemplu demn de remarcat ar fi „Tranquility Chair” care a fost dezvoltat recent în Japonia. Acesta este un scaun cu brațe moi care se înfășoară în jurul celui care stă în el.
Suntem în mijlocul unei crize – o criză de atingere. În scopul nostru de a face oamenii să se simtă confortabil și în siguranță, am ajuns să obținem exact opusul. Am ignorat complet importanța atingerii fizice. Acum, ca rezultat, sănătatea mintală a oamenilor are de suferit. (sursa:eushtiu.com)
