Pe data de 9 martie, credincioșii ortodocși din întreaga țară comemorează Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, un grup de soldați creștini care și-au pierdut viața pentru credința lor în primele secole ale creștinismului. Pe lângă semnificația religioasă profundă, această zi este bogată în tradiții și obiceiuri.
Ziua de 9 martie nu este doar religioasă, ci și un moment care marchează debutul anului agrar tradițional, simbolizând trecerea de la iarnă la primăvară. Mucenicii sau sfințișorii – cel mai cunoscut obicei – sunt colăcei pregătiți în formă de opt, simbol al infinitului și al legăturii dintre viața pământească și cea veșnică. Ei pot fi fierți în apă îndulcită cu miere și nucă sau copți în cuptor. După sfințire în biserică, sunt oferiți copiilor și persoanelor nevoiașe.
Rețeta pentru mucenicii de 9 martie
Pentru zilele de post, aluatul este simplu, din făină, drojdie, sare și un strop de ulei. În zilele când nu este post, aluatul se prepară cu lapte, ouă, zahăr, mirodenii și unt, pentru a fi mai fraged și aromat.
Modelarea și semnificația mucenicilor
Tradiția spune că se fac 40 de mucenici, după numărul martirilor, iar fiecare colăcel este modelat în forma cifrei opt, simbol al infinitului și al legăturii dintre viața pământească și cea veșnică. „Aluatul simbolizează viața, iar miezul de nucă și mierea – darul divin. Acești mucenici reprezintă jertfa, dar și viața veșnică”, explică gospodina.
După coacere, colăceii sunt bine unși cu miere și presărați cu miez de nucă. În dimineața zilei de 9 martie, mucenicii sunt sfințiți la biserica satului și apoi împărțiți copiilor și celor nevoiași, ca ofrandă și semn al continuității spirituale.
Tradiții și obiceiuri populare
Pe lângă pregătirea mucenicilor, ziua de 9 martie este încărcată de tradiții și obiceiuri populare, legate atât de agricultură, cât și de protecția casei și a gospodăriilor. Conform etnologului Simion Florea Marian, româncele semănau ceapă, usturoi și varză în ziua Mucenicilor, crezând că semințele semănate în această zi nu vor fi mâncate de insecte dăunătoare.
Se mai credea că legumele semănate pe 9 martie vor rodi în mod excepțional, chiar de 40 de ori mai mult decât cele semănate în alte zile. Înainte de a semăna, stăpâna casei oferea pomană sub formă de 40 de colaci sau sfinți și aprindea tot atâtea lumânări, bătând și 40 de metanii, pentru ca roadele să fie binecuvântate.
În anumite zone din Bucovina, se considera că apa de ploaie sau cea rezultată din topirea zăpezii adunată în această zi este bună pentru tratarea durerilor de cap sau de ochi. În Munții Apuseni, gospodarii obișnuiau să ungă animalele cu mujdei, crezând că astfel le protejează de mușcătura șerpilor sau nevăstuicilor, iar cenușa adunată era folosită pentru a îndepărta omizile de pe straturile semănate cu zarzavaturi. În Muntenia, cu aceeași cenușă se înconjura casa pentru a o proteja de intrarea șerpilor.
Un alt obicei prezent mai ales în mediul rural era consumul a 44 de pahare cu vin, simbolizând sângele celor 40 de soldați uciși în Sevastia. Diferența dintre cei 40 de mucenici și cele 44 de pahare era legată de numărul de zile dintre 9 martie și 23 aprilie, ziua Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Biserica, însă, nu face dezlegare pentru vin sau pește în această zi, mai ales că aceasta pică deseori în perioada Postului Mare.
De asemenea, conform unei vechi legende, de ziua Sfinţilor 40 de Mucenici nu este bine să munceşti.
În paralel cu toate aceste obiceiuri, ziua de 9 martie era marcată și de focurile echinocțiale, aprinse pentru purificarea gospodăriei și protecția familiei, precum și de curățenia generală, considerată necesară pentru belșug și sănătate.