„Ziua internațională a Mării Negre” e marcată anual în data de 31 octombrie. Instituită în 1996, inițiativa a luat naștere odată cu semnarea Planului Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră, care vizează combaterea poluării și a pescuitului excesiv.
Planul a fost semnat de către Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina, state cu acces direct la Marea Neagră.
Marea Neagră joacă un rol important atât pentru echilibrul ecologic din regiune, cât și pentru calitatea vieții oamenilor. Are apă salmastră (cu o salinitate scăzută), limane la gurile fluviale, floră și faună cu multe specii-relicvă.
Marea Neagră se distinge printr-o structură unică a apei, împărțită în două straturi distincte: un strat superior, bogat în oxigen, și un strat inferior aproape complet lipsit de oxigen. De asemenea, găzduiește o diversitate de specii de viețuitoare și oferă resurse naturale valoroase.
Datorită porturilor sale, Marea Neagră joacă un rol economic esențial pentru țările din regiune, asigurând legături comerciale importante.
Acțiune de ecologizare
Cu ocazia aniversării Zilei Internaționale a Mării Negre, o acțiune de ecologizare este organizată începând de vineri dimineaţă pe plaja din Sulina – zonă sensibilă, unde curenții marini adună frecvent deșeuri, potrivit Agerpres.
Asociația „Cu drag din Sulina”, sprijinită de autorități și mediul privat, şi-a propus să strângă circa patru tone de deșeuri în trei zile, ca parte a programului „Cu apele curate”.
Leagăn al creștinismului românesc
Ținuturile de la Marea Neagră sunt considerate leagănul creștinismului românesc, deoarece aici a fost propovăduită pentru prima dată Evanghelia pe teritoriul actual al României.
Potrivit tradiției și mărturiilor istorice, Sfântul Apostol Andrei, cel dintâi chemat la apostolie de Mântuitorul Iisus Hristos, a adus credința creștină în Scythia Minor (Dobrogea de astăzi).
Numeroase descoperiri arheologice – basilici, inscripții, morminte și obiecte de cult – atestă o viață creștină activă în primele secole, în cetăți precum Tomis (Constanța), Callatis (Mangalia), Histria sau Tropaeum Traiani (Adamclisi).
Marea Neagră în cifre
Marea Neagră are o suprafață de 413.488 km² și o adâncime maximă de 2.258 m, fiind una dintre cele mai importante mări interioare ale Europei.
Salinitatea ei variază între 15 și 22%, iar printre principalele porturi se numără Constanța (România), Odesa (Ucraina), Varna (Bulgaria), Novorossiysk (Rusia) și Feodosya (Ucraina). În Marea Neagră se varsă râuri importante precum Dunărea, Nipru, Nistru, Don sau Scaria, care contribuie la echilibrul ecosistemului marin.
Originea numelui „Neagră” este atribuită vechilor cimerieni, care au numit marea Axaina, însemnând „albastru închis”.
În jurul secolului al XV-lea, denumirea actuală a început să fie folosită în documente istorice. În alte limbi, Marea Neagră este cunoscută drept Chernoye More (rusă), Karadeniz (turcă) și Pontus Euxinus (greacă).
