Beneficiile jazz-ului asupra sănătății. 30 aprilie – Ziua internațională a jazz-ului

Beneficiile jazz-ului asupra sănătății. 30 aprilie – Ziua internațională a jazz-ului

Ziua internaţională a jazzului, sărbătorită în fiecare an la 30 aprilie, a fost proclamată de UNESCO, în noiembrie 2011.

Născut în America, jazz-ul poate fi privit ca o reflectare a diversității culturale și a individualismului acestei țări. De-a lungul istoriei sale, el a străbătut o mulțime de tărâmuri ale artei și s-a extins până la un punct în care stilurile sunt atât de variate încât un artist poate suna diferit de altul, deși cântă la același instrument.

Beneficiile jazz-ului asupra sănătății

Muzica jazz poate aduce o alinare naturală pentru minte și corp, spun experții. Se pare că ascultarea acesteia are un efect asupra tipului de unde cerebrale pe care le produci, ce pot fi stimulate sau relaxante. Mai mult, s-a dovedit că jazz-ul te ajută să te concentrezi, te motivează, îmbunătățește productivitatea la locul de muncă și reduce oboseala resimțită după un antrenament de forță.

În plus, te scapă de stres, care este rădăcina multor probleme de sănătate. Studiile mai arată că dacă asculți jazz după un accident vascular cerebral, memoria verbală, puterea de concentrare și starea de spirit sunt îmbunătățite. De asemenea, poate scădea tensiunea arterială determinând dilatarea vaselor de sânge cu până la 30%.

Un alt beneficiu este faptul că audiția acestui tip de compoziție timp de 30 de minute crește nivelul imunoglobulinei, care e localizată în mucoasa corpului și acționează ca un anticorp. Efectul asupra nivelurilor de IgA continuă încă jumătate de oră după ce piesa a încetat.

Sfidând orice definiţie, jazzul se exprimă în multe limbi şi a devenit o forţă unificatoare pentru adepţii lui, indiferent de rasă, religie, origine etnică sau naţională. Mult timp considerată o muzică de bar şi de dans, jazzul a devenit o formă de artă internaţională, care evoluează continuu, traversând globul, inspirându-se din muzica ţărilor şi regiunilor pe care le străbate.

Această formă importantă de artă este celebrată pentru a crea un dialog universal al păcii, al respectului între culturi şi al înţelegerii, pentru eradicarea discriminării, promovarea libertăţii de exprimare, şi pentru a reuni comunităţi, artişti şi pasionaţi de jazz din toate colţurile lumii, potrivit en.unesco.org.

În ţara noastră, între marii artişti ai jazzului se numără: Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Arthur Balogh, Lucian Ban, Liviu Butoi, Garbis Dedeian, Damian Drăghici, Vlaicu Golcea, Eugen Gondi, Imre Alexandru, Mihai Iordache, Alex Man, Elena Mindru, Pedro Negrescu, Richard Oschanitzky, Anca Parghel, Sorin Romanescu, Harry Tavitian, Paul Weiner.