„Ce înseamnă bagaj emoțional?” – cu această întrebare a început una din primele zile de studii într-o școală americană. Profesoara cu o experiență de 22 de ani în domeniu, Karen Loewe care predă claselor a VII și a VIII, a decis să îi ajute pe copii să facă față stresului zilnic. După ce a publicat o postare despre asta pe rețelele sociale, peste 500 de mii de persoane au distribuit-o, iar profesorii din alte țări, inclusiv Australia, China și Pakistan au decis să repete același experiment și la orele lor.
Astăzi am decis să vă povestim despre acțiunile simple, care i-au permis lui Karen să se apropie de elevii ei și să le ofere prima lecție de empatie.
Imaginează-ți, că petreci câte 6-7 ore pe zi la birou, unde nu ai voie să ieși la baie, fără a-ți cere permisiune, iar colegii de seviciu chicotesc de fiecare dată, când șeful face vreo remarcă „ingenioasă” în adresa ta. Practic în fiecare zi, îți faci griji că nu ai pregătit raportul la timp și ești obligat să îndeplinești unele și aceleași sarcini obositoare. Este exact ceea ce reprezintă școala pentru majoritatea elevilor.
Cercetările au arătat că 2 din 3 elevi din clasele superioare în fiecare zi se plictisesc la ore, mulți copii peste vârsta de 8 ani chiar se simt nefericiți. Iar elevii de la noi simt un nivel și mai mare de anxietate din cauza notelor.
Dacă la toate astea se adaugă problemele în familie, atunci încărcătura emoțională devine prea mare pentru un copil. Și el nu îndrăznește întotdeauna să-și împărtășească sentimentele și experiențele negative.
Karen Loewe a găsit o soluție pentru această problemă. În data de 22 august, ea a condus o lecție care i-a ajutat pe copii să își exprime îngrijorările și a creat o atmosferă mai prietenoasă în clasă.
„I-am rugat să scrie pe o foiță ce îi îngrijorează, ce îi supără și îi face să sufere, fără să o semneze. Ei au boțit foile și le-au aruncat într-un colț al clasei.” – scrie Karen pe profilul ei.
După aceasta, fiecare elev a scos câte o foiță și a citit ce e scris pe ea. Decizia, de a spune clasei că este foița lui sau nu, fiecare copil o lua singur.
Cele scrise au șocat-o pe Karen. Unii copii scriau despre moartea celor dragi, cancer, divorțul părinților, iar unii despre gândurile de a se sinucide sau consumul substanțelor interzise în familia lor. Mulți elevi, citind notițele altora, începeau a plânge, pentru că cele scrise erau prea dureroase. Doar o singură destăinuire i-a amuzat puțin: un băiat a scris, că gerbilul său (o specie de rozătoare) a murit, pentru că era prea gras.
După ce toate notițele au fost citite, Karen le-a spus elevilor că ei nu sunt singuri și că sunt iubiți. Profesoara a agățat punga cu toate foițele lângă ușa clasei – ca o amintire, că toți au un bagaj emoțional.
Karen a menționat că, după ce i-a invitat pe copii să-și „împartă” bagajul emoțional, ei au început să se trateze reciproc cu mai mult respect. Nu se întrerup unul pe altul, sunt politicoși și mai dispuși să-și împărtășească ce au pe suflet. Într-un interviu, profesoara și-a exprimat părerea că copiii pot fi sinceri și cu adulții, doar au nevoie de mai mult timp pentru a se deschide. (sursa:eushtiu.com)
