Ziua de astăzi, când Hristos a înviat din morți, a vestit-o împăratul și prorocul David, cu o mie de ani mai înainte, spunând: „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul să ne bucurăm și să neveselim într-însa” (Psalm 117, 24), informează Agerpres. Cu adevărat spune părintele arhimandrit Ilie Cleopa, nici o sărbătoare a Bisericii creștine nu a adus atâta bucurie în cer și pe pământ, precum și în iad („Predici la praznice împărăteși și la sfinții de peste an”, 1996).
Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a creștinilor, „sărbătoare a sărbătorilor”, fundamentul credinței creștine, pentru care Sfântul Apostolul Pavel spunea: „Și dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică este și credința voastră.” (I Corinteni, 15,14). Iar pentru Învierea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos mărturisește Biserica de mai bine de două mii de ani.
Sfintele Paști au fost sărbătorite încă din epoca apostolică de toată lumea creștină. Pentru creștinii primelor secole, Învierea Domnului era cel mai mare eveniment din cursul anului. Noaptea Paștilor era petrecută în biserici în priveghere și rugăciune. În cursul ei avea loc botezul catehumenilor (candidații la botez), iar momentul Învierii era întâmpinat cu cântări de bucurie, cu săvârșirea Sfintei Jertfe și cu lumini multe, semn al bucuriei și luminării duhovnicești.
Cei care primiseră botezul chiar în acea noapte își puneau acum haine albe și purtau făclii luminoase, penitenții (cei care fuseseră excluși un timp din comunitatea credincioșilor din cauza păcatelor) erau reprimiți în cadrul comunității, împărații eliberau prizonieri și se făceau fapte de milostenie.
În vechime, ca și astăzi, sărbătoarea Paștilor se prelungea pentru o săptămână întreagă, săvârșindu-se în fiecare zi Sfânta Liturghie, la care toți credincioșii se împărtășeau cu Sfintele Taine ale lui Hristos. În acest timp era interzisă participarea creștinilor la spectacolele, jocurile și petrecerile păgâne.
Credincioșii creștini de toate riturile încep duminică sărbătorile pascale ce se desfășoară pe durata a trei zile. Paștele, ce semnifică Învierea lui Iisus Hristos, este marcat în acest an la aceeași dată, o situație rară, în condițiile în care bisericile occidentale celebrează Paștele potrivit calendarului gregorian, în timp ce bisericile orientale utilizează calendarul iulian.
Papa Francisc, care este liderul a aproximativ 1,2 miliarde de catolici, va prezida în cursul dimineții de duminică Sfânta Liturghie în Piața Sfântul Petru din Roma. La terminarea celebrării liturgice, Pontiful Roman va merge la balconul central al bazilicii pentru tradiționalul mesaj de Paști și binecuvântarea ”Urbi et Orbi”.
Ceremonii pascale au loc și la Ierusalim și peste tot în lume unde trăiesc comunități creștine. În multe țări au fost prevăzute măsuri sporite de securitate de teama atentatelor. Biserica Coptă din Egipt a decis să limiteze ceremoniile religioase de Paști în biserici după atentatele jihadiste împotriva acestei comunități în duminica de Florii.
Cu ocazia Paștelui, considerat cea mai mare sărbătoare a creștinătății, unii credincioși respectă aproape cu strictețe tradițiile moștenite. Între acestea, pregătirea unei mese speciale, constând din preparate din miel, ouă roșii, cozonaci sau vedeta sărbătorii, pasca. Însă atât meniul, cât și alte obiceiuri, cum ar fi vânătoarea de ouă sau udatul fetelor cu apă rece, diferă de la țară la țară.
Alții sunt mai puțin preocupați de tradiții, Paștele fiind doar o ocazie de a aduna familia laolaltă și a întreține relațiile cu prietenii.
Paștele va mai fi sărbătorit de toți creștinii la aceeași dată în 2025, conform Bisericii Ortodoxe Grecești.