Miniseria „The Mind, Explained“ ne arată cât de complexă este mintea umană – cum ne poate ajuta sau faulta (dacă pierdem legătura cu realitatea) – și, de asemenea, ne facilitează demersul de a înțelege legăturile sinaptice pe care mintea le face pe parcursul vieții, în cele mai nebănuite situații.
Narat de Emma Stone, documentarul ne ajută să înțelegem mai bine mecanismele întortocheate ale „fabricii“ interne, responsabilă de acțiunile noastre. Cele cinci episoade ale miniseriei difuzat de Netflix abordează teme precum memoria, visele, anxietatea, mindfulness-ul și substanțele psihedelice.
Procesul prin care informația este înmagazinată, recunoscută și reprodusă (prin cunoștințe, senzații, stări) e cunoscut sub denumirea de „memorie“. Nu de puține ori însă, aceasta ne poate juca feste, inducându-ne în eroare – fie prin capacitatea de a distorsiona realitatea, fie prin aceea de a-i atribui anumite aspecte despre care nu putem conștientiza dacă sunt reale sau imaginare. Avem tendința de a exagera sau chiar de a ne imagina lucruri (așa-zisele amintiri contaminate, erodate, care apar absolut firesc, deoarece sistemul intrinsec al memoriei este expus erorii, chiar dacă funcția sa principală este aceea de a stoca informații).
Împletirea memoriei cu imaginația este una fascinantă, întrucât flexibilitatea de a ne aminti lucruri (care nu au avut loc, în realitate) ne ajută să găsim soluții viitoare, dar ne și definește percepția de sine.
Visele sunt procese psihice care își fac apariția în fazele mai puțin adânci ale somnului. De multe ori, dacă somnul este unul profund, spunem că nu am visat, fiindcă nu ne amintim cu exactitate ce s-a întâmplat.
Vorbind despre anxietate, trebuie spus că 30% din populația globală este influențată de această afecțiune. Și chiar dacă nu putem găsi un aspect pozitiv în acest lucru, studiile de specialitate arată că, în acest context, frica pregătește corpul pentru a se adapta unei situații date.
Printre semnele clare ale anxietății, psihologul Ali Mattu (din New York) amintește: bătăile accelerate ale inimii, vederea încețoșată, durerea de stomac, mușchii tensionați, lipsa apetitului sexual, dar și senzația de uscăciune a gurii. Conform studiilor, dacă amigdala este centrul emoțiilor umane, în cazul anxietății lobul frontal nu este implicat direct; în schimb, prezența unei stări anxioase înseamnă automat un grad scăzut al serotoninei (responsabilă de stările de spirit). Există mai multe tipuri de anxietate, printre care amintim:
- anxietatea catastrofică (frica de separare, atunci când pierdem pe cineva drag sau doar devenim independenți și plecăm din coconul familial);
- anxietatea incertă (aici se instalează sindromul OCD – tulburarea obsesiv compulsivă);
- anxietatea de a pierde controlul (caracterizată prin teama de a ne întâlni din nou cu anxietatea, motiv pentru care intervine izolarea);
- anxietatea de evaluare (frica de a fi judecat de alte persoane sau de gura lumii).
O soluție în tratarea acestei afecțiuni care ne poate distruge viața și ne alterează sau limitează opțiunile este terapia cognitiv-comportamentală. Un psihoterapeut ne poate pune (în mod ghidat) în fața situațiilor care ne înfricoșează, astfel încât să găsim remedii aplicabile ori de câte ori traversăm un astfel de episod.
Pentru tratarea anxietatii se folosesc cu bune rezultate remediile florale Bach, aceste fiind 10% naturale. Se recomanda ca terapie de sine statatoare sau ca terapie complementara, in paralel cu psihoterapia.
