2 Kilograme: bacteriile care iti schimba viata

In Terapie & Sanatate On
- Updated

Mai mult de 2 kg din greutatea medie a unui adult este alcătuită din BACTERII INTESTINALE ce alcătuiesc microbiomul! Se cunoaște deja că aceste populații de bacterii de la nivel intestinal intervin în procese enzimatice, nervoase, endocrine, metabolice. Mai mult s-a observat o corelație între structura microflorei intestinale, starea psiho-mentală și calitatea vieții unei persoanei. Vom putea trata depresia sau unele boli degenerative intervenind asupra bacteriilor intestinale? Cercetările nu au ajuns încă atât de departe, însă au fost realizați primii pași ce pot fi considerați relevanți din punct de vedere științific.

Trilioanele de bacterii care populează flora intestinală normală a oricărui om, acționează ca un fel de „al doilea creier” intervenind în procese complexe de sinteză a unor vitamine, hormoni și chiar neurotransmițători. Există o interacțiune directă cu sistemul nervos central prin intermediul axei entero-cerebrale (GBA- gut-brain axis) care poate determina modificări ale substanțelor ce intervin în funcționarea cerebrală și influențând astfel sisteme asociate cu răspunsul la stres, anxietatea și memoria.

Cum ne influențează flora intestinală?Microbiomul normal presupune conviețuirea mai multor mii de tulpini de bacterii saprofite ce conviețuiesc în diferite proporții. Putem să ne gândim la asta întocmai ca la populația unui continent, unde mai multe tipuri de națiuni trăiesc în relații de cooperare și conlucrare relativă, în ciuda unor diferențe de cultură, gândire sau comportament. Poate și mai elocvent este să ne gândim la un ecosistem, cum ar fi de exemplu pădurea amazoniană, în care fiecare plantă sau vietate are rolul ei (câtă vreme nu apar incendiile sau tăietorii de lemne)

Cercetările din ultimii 10 ani asupra microflorei intestinale, chiar dacă pot fi considerate încă în stare incipientă din punct de vedere al certitudinilor științifice, au deschis mai multe perspective semnificative:
1. S-a observat o legătură clară între structura florei intestinale și incidența depresiei. Anumite tulpini bacteriene se regăsesc în mod constant în analiza microflorei persoanelor sănătoase și sunt diminuate semnificativ la persoanele care se confruntă cu depresie și o calitate redusă a vieții psihomentale. De exemplu, la persoanele cu depresie există o incidență redusă a bacteriilor de tip Coprococcus și Dialister.(https://www.nature.com/articles/s41564-018-0337-x)

2. Există legături între anumite tipuri de floră intestinală și trăsături de personalitate: creșterea trăsăturilor specifice personalității nevrotice și scăderea capacității de conștientizare sunt corelate, de exemplu, cu dezvoltarea masivă a bacteriilor din grupurile Gamaproteobacteria și Proteobacteria (referinte aici)

3. Bacteriile intestinale au un rol esențial în sinteza vitaminelor B și a vitaminei K

4. Microbiomul este considerat de unii cercetători drept un organ endocrin neglijat. Modificări la nivelul florei intestinale pot determina transformări în nivelul serotoninei – hormonul fericirii, ce intervine în procese mentale și afective, dar și în producerea somnului. Există, de asemenea, o legătură strânsă între activitatea florei intestinale și alți hormoni: Dopamina, Noradrenalina, GABA  etc. (Clarke, G; et al. (Aug 2014). „Minireview: Gut microbiota: the neglected endocrine organ”. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5414803/).

5. Există legături complexe între bacteriile intestinale și răspunsul la stres. Unele cercetări arată că anxietatea și chiar impactul diferitelor traume emoționale se pot corela în diferite grade cu activitatea bacteriilor intestinale. Aceste descoperiri susțin teoria renumitului psiholog, părinte al behaviorismului, John Watson care afirma că emoțiile puternice ce declanșează apoi tipare comportamentale au „rădăcini” viscerale și glandulare. S-a constatat de exemplu că bacterii din categoria Lactobacillus, precum și unele Bifidobacterii prezintă rol anxiolitic atunci când sunt prezente în proporția corectă (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5045149/).

Ce factori pot modifica flora intestinală?

Alimentația

Primul factor major de natură să influențeze structura acestor populații bacteriene este alimentația. Fiecare tip de bacterii din cele peste 500 care au fost studiate până acum, are preferințe diferite de hrănire. Cu fiecare bucățică de mâncare pe care o consumăm, noi furnizăm substanțe nutritive și „combustibil” anumitor tipuri de bacterii, favorizând dezvoltarea unora și inhibând creșterea altora.

Fără a recomanda un tip sau altul de alimentație ca fiind „cel mai bun” diferiți specialiști consideră că există câteva elemente de care trebuie să ținem cont: diversitatea alimentelor consumate, calitatea bună și folosirea unor surse cât mai naturale, evitarea alimentelor cu conținut de substanțe chimice sau de antibiotice, folosirea constantă a alimentelor preparate în casă.

Într-un studiu clinic realizat pe un număr mare de persoane din centre pentru îngrijirea bătrânilor din Occident, s-a constatat că flora intestinală a acestora tinde să dezvolte un număr mai limitat de tulpini bacteriene față de persoanele în vârstă îngrijite la domiciliu în cadrul unei familii afectuoase. Această reducere a diversității microbiomului este corelată cu procese de îmbătrânire și degenerare mai pregnante, sesizabile atât în procesele fiziologice cât și în starea emoțională.

Cele mai nocive excese pentru echilibrul florei intestinale sunt:

  • excesul de alcool
  • excesul de zahăr
  • alimentația monotonă, lipsită de diversitate
  • alimentația săracă în fibre
  • alimente excesiv acide

Antibioticele

Medicamente salvatoare in multe situatii, antibioticele pot avea efecte neplacute prin distrugerea florei intestinale sănătoase și perturbarea echilibrului microbiomului. În cazul necesar al unor tratamente, medicul recomandă în paralel cu antibioticele utilizarea unor prebiotice sau sinbiotice pentru a ajuta refacerea florei intestinale. Nu același lucru se produce însă atunci când doze mici de antibiotic se regăsesc în mod aproape insesizabil în diferite produse din carne sau lactate. Una dintre explicațiile rezistenței crescute a unor agenți patogeni la antibioticele moderne din ce în ce mai puternice este abuzul de antibiotice, prin tratamente sau expunere involuntară la ingrediente provenind de la animale tratate excesiv. Acestea creează rezistența diferitelor tulpini microbiene nocive.

Călătoriile

Pentru mulți călătoriile în străinătate nu reprezintă doar o ocazie de relaxare ci un veritabil stres. Modificarea mediului, a climei și a alimentației din excursiile peste hotare crează un impact puternic asupra sistemului digestiv. Pot să apară atunci diareea, constipația și alte fenomene digestive perturbatoare. Pentru unele persoane diareea călătorului este ceva frecvent. Pentru altele e binecunoscuta dificultatea de a avea un tranzit intestinal normal si aparitia constipatiei atunci cand pleaca de acasa chiar si numai pentru o zi.

Exercițiul fizic

Un studiu recent subliniază faptul că, independent de alimentația utilizată, structura florei intestinale poate fi modificată de nivelul exercițiului fizic. Realizat inițial pe șoareci de laborator, studiul arată că un nivel suficient de bun de mișcare fizică determină la nivel intestinal creșterea unor tipuri de bacterii ce secretă substanțe denumite butirați, implicate în multiple procese antiinflamatoare și cu rol benefic în sănătatea intestinală. Mai mult chiar, transferul bacteriilor de acest tip de la șoarecii antrenați fizic la cei ce sufereau de boli inflamatorii și erau sedentari, a condus la un surprinzător rezultat de scădere a inflamațiilor la șoarecii bolnavi.
(Allen JM, Berg Miller ME, Pence BD, Whitlock K, Nehra V, Gaskins HR, White BA, Fryer JD, Woods JA. Voluntary and forced exercise differentially alters the gut microbiome in C57BL/6J mice. J Appl Physiol (1985). 2015;118:1059–66. )

Un alt studiu a extins ulterior cercetarea și asupra oamenilor, constatând apariția diferențelor în structura microflorei intestinale după 6 săptămâni de antrenament fizic de anduranță (de 3 ori pe săptămână câte 30-60 de minute). Rezultatele au fost surprinzătoare: s-a constatat că în cazul persoanelor cu constituție mai slabă, flora intestinală s-a modificat semnificativ iar producerea de butirat a fost mult stimulată. Diferențele au fost însă mult mai modeste în cazul persoanelor obeze. Cert este faptul că exercițiul fizic reprezintă un factor clar de influență asupra structurii microbiomului, independent de alimentație.

Un studiu publicat în luna septembrie în revista Science menționează faptul că în cazul șoarecilor obezitatea poate fi evitată complet prin transfer de microfloră intestinală de la șoarecii cu constituție slabă.

Este microbiomul răspunsul la problemele de greutate excesivă cu care multe persoane se confruntă? Cercetătorii nu au dat încă un răspuns final, însă există deja semne care indică faptul că reglarea greutății corporale are legătură cu microbiomul. Ceea ce se știe deja cu certitudine este că dacă vei combina pe termen lung o dietă cu multe grăsimi cu tratamente cu antibiotice, obezitatea va surveni în mod sigur.

Starea interioară

Da, cercul se închide. Microbiomul afectează starea interioară, iar aceasta afectează microbiomul…Este cunoscut faptul că sub acțiunea stresului intens poate fi afectată motilitatea intestinală precum și alte funcții intestinale și digestive (referinte). De asemenea, stresul intens duce la modificări ale acidității gastrice și intestinale. Dacă factorul perturbator se menține un timp prelungit întregul echilibru al microbiomului poate fi afectat.

Cu ce mă ajută toate acestea?

Iată câteva concluzii care pot deriva direct sau indirect din studiile și observațiile menționate:
1. Dacă încă mai crezi că nu contează ceea ce mănânci este momentul să îți revizuiești atitudinea. Am avut ocazia să văd în mai multe rânduri persoane (uneori chiar prieteni) care se confruntă de ani de zile cu diferite tulburări fiziologice sau emoționale, însă nu au încercat nici măcar odată să realizeze o transformare în felul în care se hrănesc. Este greu, știu. Tocmai pentru că în modurile prezentate aici și în multe altele încă necunoscute alimentația pare să fie legată de cele mai bazale impulsuri și nevoi. Este subiectul pe care e mai bine să nu îl atingi niciodată dacă vrei să nu găsești opoziții și argumente mai mult sau mai puțin realiste. Dar ceva mai puțin din „sare, zahăr și grăsimi” nu ar aduce oare pe termen lung o șansă reală a unei vieți mai echilibrate? Poate chiar

2. Dacă ești obsedat de ceea ce mănânci și ești convins(ă) că știi totul despre alimentația sănătoasă, este momentul să îți revizuiești punctul de vedere. Nu de alta, însă din nou, de-a lungul timpului am întâlnit persoane preocupate până în cele mai mici detalii de dieta lor, trecând de la un tip de alimentație la altul și întotdeauna căutând toate soluțiile doar în ceea ce mănâncă. Aceasta este însă doar o parte a unei vieți echilibrate. Uneori atitudini dezastruoase, stări interioare nocive, pot să distrugă rapid echilibrul creat cu efort chiar și printr-o alimentație aproape perfectă. Este foarte importantă alimentația. În momentul în care ea devine o obsesie sau chiar un stres… cred că unele bacterii deja nu mai stau bine la locul lor. E foarte important să găsești echilibrul și să ajungi să fii fericit și împlinit cu ceea ce mănânci. Să simți că te hrănește, că ești plin de energie după fiecare masă (nu picotind de somn), că savorile alimentelor proaspăt preparate îți anihilează nevoia de a mai mânca încă o masă după fiecare masă.

3. Poți influența starea interioară, via flora intestinală. Ai ținut vreodată post? Cu satisfacție și bucurie? Ai văzut că apare după câteva zile o stare de bine și se modifică preocupările preponderente? Parcă ești ceva mai puțin stresat(ă). Parcă nu te mai afectează la fel de mult presiunile de la serviciu. Psihonutriția este o ramură de avantgardă apărută relativ recent care a început să coreleze influențele complexe pe care diferite tipuri de alimentație le exercită asupra calității vieții interioare. Asistăm de asemenea la apariția psihobioticelor – prebiotice studiate, cu influență nu doar asupra florei intestinale ci asupra stării interioare a individului. Nu peste mult timp e de așteptat să găsim antidepresive pe bază de prebiotice.

Sursa: naturexpert.ro

You may also read!

Cum ajuti un copil sa isi depaseasca anxietatea

Exista unele tehnici si strategii prin care orice parinte isi poate ajuta copilul sa depaseasca mai usor starile de

Read More...

Întărește-ți imunitatea, consumând mai multe… impresii plăcute. E ultimul sfat al cercetătorilor!

Imunitatea este ceea ce ne preocupă pe toți mai ales în sezonul rece și mai ales pe părinții care

Read More...

Româncele, învinse în finalele BRD Bucharest Open. Evantaie și pălării de la Dr. Oetker pentru spectatori

Canicula din Capitală a fost suportată mai ușor de spectatorii prezenți la partidele din faza finală la BRD Bucharest

Read More...

Mobile Sliding Menu