Primul „nutriționist” din lume a fost preotul prezbiterian Sylvester Graham. La începutul anilor 1930, Graham a analizat atent modul de viața a lui Adam și Eva în rai și a ajuns la concluzia, că cei doi sufereau de avitaminoză, întrucât meniul lor era sărac în proteine, dar și în vitamina B12 și vitamina D.
Avitaminoza i-a împiedicat pe Adam și Eva să trăiască veșnic, a concluzionat Graham. El a întocmit un regim alimentar, care compensa toate neajunsurile dietei din paradis și, în același timp, utiliza toate beneficiile ei.
Graham a reușit să creeze un amestec dintre vegetarianism și consumul de alimente crude și a numit această dietă – edenică. În prezent, aceste idei ne par amuzante, însă dieta edenică a lui Graham a devenit foarte repede populară și s-a transformat într-un întreg sistem de alimentare corectă.
De pe timpurile lui Graham, varietatea dietelor a crescut foarte mult. Unele se concentrează pe scăderea în greutate. Altele – pe recuperare. Și aproape niciuna dintre ele nu ia în considerarea nevoile și cerințele creierului.
Cu ce să hrănim creierul?
Dacă creierul nostru ar avea posibilitatea să meargă singur la frigider și să își ia de acolo ce îi place, atunci el s-ar hrăni doar cu slănină în ciocolată. Pentru că cel mai mult, creierul nostru iubește alimentele dulci și grase. Adică, grăsimi și carbohidrați.
Pe lângă acestea, creierul are nevoie de proteine. Cel mai mult, el preferă proteinele din nuci, pentru că proteinele vegetale sunt foarte ușor de digerat, spre deosebire de cele animale.
Creierul știe că munca sa depinde de această triadă – proteine, grăsimi și carbohidrați. Fără proteine – el va obosi și îi va fi greu să se concentreze. Fără grăsimi – nu va fi capabil să asigure conductivitatea termică a țesuturilor. Fără carbohidrați – va dispărea combustibilul necesar pentru energie.
De ce creierul nu iubește dietele?
Curele de slăbire împiedică creierul să lucreze la maxim. Din același motiv, creierul nu iubește produsele cu conținut scăzut de grăsimi și înlocuitori de zahăr.
Pentru producerea serotoninei (hormonul fericirii), creierul are nevoie de aminoacidul, care se numește triptofan. Acesta ajunge în organism doar împreună cu hrana. Cel mai mult triptofan se conține în cașcaval, caviarul și peștele roșu, în nuci, semințe și ciocolată. Dacă ai exclus aceste alimente din meniul tău, creierul nu poate produce serotonină, prin urmare vei fi lipsit de buna dispoziție.
Și de somnul odihnitor. Pentru sinteza hormonului de melatonină, creierul la fel are nevoie de triptofan.
Ce face creierul atunci când te începi o dietă?
Atunci când începi o cură de slăbire, creierul nu stă cu mâinile încrucișate, ci încearcă să se salveze pe sine și întregul organism prin orice metodă posibilă.
Mai întâi de toate, creierul se grăbește să protejeze rezervele de grăsime. El începe să adune chiar și cea mai mică cantitate pe care o primește din dieta săracă. Pentru aceasta, creierul are un mecanism numit încetinirea procesului metabolic. Creierul poate încetini arderea caloriilor cu până la 30%. Deci, el va economisi energie până la ieșirea completă din dietă, și după asta…
Conform datelor cercetărilor medicale, 98% dintre oameni, după revenirea la un stil normal de viață și o dietă obișnuită, adaugă în greutate peste nivelul de înaintea dietei.
Ce crede creierul despre alimentele sănătoase?
Creierul nu iubește să fie înfometat sau să sufere. Dar, în același timp, el reacționează foarte bine la înlocuirea adecvată a unor produse cu altele. Lui îi plac dietele în care grăsimile saturate sunt înlocuite cu nesaturate, carbohidrații rapizi – cu cei lenți.
Doi morcovi pe zi
Proteinele, grăsimile și carbohidrații sunt necesare pentru activitatea normală a creierului, dar nu sunt suficiente. El mai are nevoie de vitamine.
Creierul iubește nespus de mult vitamina A, care întărește și stimulează memoria. Aceasta poate vi obținută din grăsimea de pește, gălbenușurile de ou, din frișcă sau unt. Sau din morcovi.
Doi morcovi pe zi asigură doza zilnică de retinol (vitamina A) necesară organismului. Pentru ca beta-carotenul să se asimileze în organism și să se transforme în vitamina A, morcovii nu trebuie mâncați cruzi și însoțiți de orice tip de grăsime. Creierul tău va fi fericit, îți garantez!
De unde obții vitamina B?
Creierul mai are nevoie de vitaminele grupei B. Acestea nu-i permit să îmbătrânească prematur și mențin viteza reacțiilor. Problema este că aceste vitamine nu tolerează tratamentul termic, dar se conțin în acele alimente pe care nu le putem consuma crude. Toate cerealele și leguminoasele, produsele din carne, ouă, cartofii, conopida sunt foarte bogate în vitamina B.
Ce e de făcut? Hrănește-ți creierul cu semințe, nuci, cașcaval, brânză, arahide sau germeni de grâu. Toate aceste alimente conțin multă vitamina B și nu necesită tratament termic. Astfel, creierul își va primi toate vitaminele necesare intacte.
Ce produse ar include creierul nostru în meniul său zilnic?
El ar mânca neapărat în toată ziua ciocolată, miez de nucă, semințe de floarea-soarelui, unt, pește gras, brânză, cașcaval, germeni de grâu!
sursa:eushtiu.com
