În articolul anterior (http://alicepiperea.ro/aspartamul-biochimic-vorbind/) Lector univ. Dr. Alice Piperea ne-a povestit despre cum a fost descoperit aspartamul și despre substanțele în care acesta se descompune în organism.
Aspartamul a fost incriminat de apariția mai multor afecțiuni, de la neurotoxicitate și până la cancer.
Plecând de la prezumția de nevinovăție, hai să analizăm obiectiv rezultatele studiilor științifice!
Este până la urmă aspartamul rău pentru tine?
Adevărul este că aspartamul este foarte controversat. Iată:
Aspartamul a fost “acuzat” că ar produce mai multe tipuri de afecțiuni, care însă nu au fost dovedite din punct de vedere științific.
În acest articol vă va vorbi despre aspartam din punct de vedere toxicologic (http://alicepiperea.ro/aspartamul-toxicologic/).
Poate aspartamul să crească riscul de cancer?
Fundația Europeană Ramazzini a efectuat câteva studii pe animale care sugerează faptul că acesta ar crește riscul de cancer. Însă unii oameni de știință au criticat aceste studii care extrapolează la oameni rezultatele obținute pe animale.
Review-urile științifice au concluzionat, însă, că nu există nicio dovadă concretă că aspartamul consumat în calitate de aditiv alimentar, la dozele respective, ar crește riscul de cancer.
Poate aspartamul să determine creștere în greutate?
Nu. Tocmai acesta este rolul aspartamului: te “lasă” să te bucuri de gustul dulce, dar este sărac în calorii, fiind util atunci când vrei să pierzi în greutate.
Există un revers al medaliei în cazul produselor light. Deoarece sunt sărace în calorii, ai tendința să mănânci mai mult dintr-un produs light decât din varianta normală a acestuia. Deci poți chiar să ajungi la un număr final de calorii egal cu cel câștigat dacă ai fi mâncat cantitatate obișnuită de produs nedietetic. Aici poți cădea în această mică capcană.
Poate aspartamul să afecteze funcțiile mentale?
Majoritatea studiilor, efectuate atât pe adulți, cât și pe copii, sugerează faptul că aspartamul nu influențează comportamentul, dispoziția sau funcțiile mentale. Cu excepția pacienților suferinzi de depresie care par a fi afectați într-o oarecare măsură.
Poate aspartamul să determine crize epileptic?
Cele mai multe studii nu au găsit o legătură între consumul de aspartam și incidența crizelor de epilepsie.
Poate aspartamul să determine sau să înrăutățească durerile de cap?
Au fost derulate câteva studii științifice în aceste sens, însă majoritatea dintre ele nu au găsit nicio legătură între severitatea și durata durerilor de cap și ingestia de aspartam.
Un studiu a găsit însă o legătură între frecvența mai mare a durerilor de cap și consumul de aspartam.
În orice caz, indivizii incluși în studiu au răspuns în mod foarte variabil la acest aditiv alimentar, ceea ce scade gradul de încredere în rezultatele obținute.
Concluzia acestor studii este că ingestia de aspartam este corelată cu creșterea frecvenței durerilor de cap, dar nu și cu durata și intensitatea acestora, însă sunt necesare mai multe studii în acest sens.
Doza zilnică acceptată de FDA (US Food and Drug Administration) este de 50 mg aspartam/Kg corp. Adică dacă ai, de exemplu, 50 Kg, poți consuma zilnic maxim 50×50 mg=2500 mg aspartam fără să pățești teoretic nimic.
Aspartamul este un aditiv alimentar constroversat.
Dacă ar fi să ne luăm după majoritatea studiilor relevante în acest sens, dacă nu ești sensibil la aspartam sau nu suferi de fenilcetonurie, aspartamul nu este nociv pentru tine. Aest lucru este valabil timp cât îl consumi într-o cantitate care să nu depășescă dozele maxime admise.
Cel mai bine este însă să eviți pe cât posibil consumul de produse alimentare ce conțin aspartam. Indicat este să consumi alimente naturale, sărace în calorii, sau dacă conținutul caloric al acestora este mai mare, să reduci aportul, în loc să le înlocuiești cu alimente cu îndulcitori artificiali.
Așa cum a spus-o și Paracelsus, părintele toxicologiei, doza este cea care diferențiază un remediu de o otravă. Aspartamul nu este în sine bun sau rău. Totul este relativ. Efectul depinde de doza în care este consumat și de frecvența consumului acestuia.
Despre Alice poți afla mai multe AICI (http://alicepiperea.ro/despre-mine/).
Cu Alice poți intra în contact pe Facebook ( www.facebook.com/alicepiperea ) și poți lua legatura cu ea dacă ai nevoie de lecții individuale de pregătire la CHIMIE pentru BAC și/sau pentru ADMITERE la facultate (http://alicepiperea.ro/lectii-de-chimie/ ).
Dacă articolele ei ți se par interesante, te poți abona gratuit la website-ul ei (www.alicepiperea.ro) și vei primi toate aceste articole, imediat după publicare, în căsuța de e-mail.
Referințe științifice
1.Lim U, Subar AF, Mouw T, Hartge P, Morton LM, Stolzenberg-Solomon R, Campbell D, Hollenbeck AR, Schatzkin A., Consumption of aspartame-containing beverages and incidence of hematopoietic and brain malignancies., Cancer Epidemiol Biomarkers Prev. 2006 Sep;15(9):1654-9.
2.Magnuson BA, Burdock GA, Doull J, Kroes RM, Marsh GM, Pariza MW, Spencer PS, Waddell WJ, Walker R, Williams GM., Aspartame: a safety evaluation based on current use levels, regulations, and toxicological and epidemiological studies., Crit Rev Toxicol. 2007;37(8):629-727.
3.Soffritti M, Belpoggi F, Degli Esposti D, Lambertini L, Tibaldi E, Rigano A., First experimental demonstration of the multipotential carcinogenic effects of aspartame administered in the feed to Sprague-Dawley rats., Environ Health Perspect. 2006 Mar;114(3):379-85.
4.Blackburn GL, Kanders BS, Lavin PT, Keller SD, Whatley J., The effect of aspartame as part of a multidisciplinary weight-control program on short- and long-term control of body weight., Am J Clin Nutr. 1997 Feb;65(2):409-18.
5.Ryan-Harshman M, Leiter LA, Anderson GH, Phenylalanine and aspartame fail to alter feeding behavior, mood and arousal in men, Physiol Behav. 1987;39(2):247-53.
6.Walton RG, Hudak R, Green-Waite RJ, Adverse reactions to aspartame: double-blind challenge in patients from a vulnerable population, Biol Psychiatry. 1993 Jul 1-15;34(1-2):13-7.
7.Shaywitz BA, Anderson GM, Novotny EJ, Ebersole JS, Sullivan CM, Gillespie SM., Aspartame has no effect on seizures or epileptiform discharges in epileptic children, Ann Neurol. 1994 Jan;35(1):98-103.
8.Van den Eeden SK, Koepsell TD, Longstreth WT Jr, van Belle G, Daling JR, McKnight B, Aspartame ingestion and headaches: a randomized crossover trial, Neurology. 1994 Oct;44(10):1787-93.
