De foarte multe ori suntem victimele propriilor tipare mentale și comportamentale devenind sclavii unor obiceiuri nesănătoase, fiind adânciți în credințe și obiceiuri ce nu servesc armoniei interne. Unele dintre aceste tipare comportamentale au fost învățate de la părinții noștri, de la profesori sau de la cei din jurul nostru, de la persoane cărora le-am acordat o foarte mare încredere și pe care le am investit cu autoritate. Unele dintre aceste credinte și tipare comportamentale mâine sunt, sau nu ne mai sunt de folos, ele fiind depășite sau nepotrivite pentru acest moment al vieții. Mai mult decât atât există o serie de tipare comportamentale și obiceiuri ce sunt extrem de nocive și de nesănătoase în relație cu propria noastră dezvoltare personală, cu armonia interioară și cu starea de bine din interior. Aceste tipare comportamentale și credințe ne aduc o foarte mare și profundă stare de disconfort și dizarmonie interioară, ele fiind sursa nenumăratelor conflicte interioare și exterioare, ducând în final către o stare generalizată de dizarmonie și dezechilibru interior.

Vom analiza câteva dintre aceste comportamente, aducându le în lumină conștiinței analitice, pentru a deveni conștienți de prezența lor și pentru a lua deciziile potrivite în acord cu care aceste comportamente să poată fi remodelate și integrate într-un mod armonios.

1. Lipsa capacității de a pune întrebările potrivite.

Este o chestiune curioasă faptul că oamenii, de cele mai multe ori, ignoră în mod voit una dintre cele mai importante calități pe care ființele umane o posedă:Rațiunea. Avem la îndemână o serie de instrumente excepționale cu ajutorul cărora ne putem crea o structură mentală stabilă și viabilă. Această structură se bazează pe logică și rațiune, pe de o parte, și pe intuiție, pe de altă parte. Logica și rațiunea ne pot ajuta în orice situație în care este nevoie să aducem ordine și să creăm o structură în haosul mental, putând face acest lucru folosind o serie de întrebări pentru a crea o mai bună înțelegere a situației în care ne aflăm. A pune întrebările esențiale în ordinea corectă este una dintre calitățile remarcabile ce animă mintea unei persoane raționale, inteligente și înțelepte. Asta pentru că în centrul fiecărei întrebări se găsește însăși soluția situației în care ne aflăm, întrebarea fiind catalizatorul suprem al acestei soluții.
De foarte multe ori ne punem întrebarea: ‘Cum să… fac, să am sau să fiu….’, uitând că întrebarea esențială, în cele mai multe situații de viață, este :”De ce?”

2. Dezordinea

Ordinea exterioară este o reflexie a ordinii interioare, în aceeași măsură în care dezordinea interioară, mentală sau emoțională, generează o dezordine exterioară. De foarte multe ori suntem victimele propriei dezordini interioare, rătăciți pentru realitate exterioară ce este, de fapt, oglindirea propriei realități interioare. Însă, uneori, putem pune ordine in realitatea interioară începând cu ordinea exterioară. Un spațiu organizat și bine structurat poate genera o stare interioară de bine și de echilibru în aceeași măsură în care un spațiu în care dezordinea este prezentă, poate genera o stare de disconfort interior, de stres de neliniște. Știind aceste lucruri devenim conștienti de faptul că realitatea internă și realitatea externă se pot influența reciproc și că fiecare dintre noi este responsabil de a mers tren o anumită structură și o anumită ordine în cele două realități.

3. Adâncirea excesivă în zona de confort

Fiecare dintre noi avem nevoie de un spațiu în care să ne relaxăm și să ne re conectăm cu ființa noastră profundă, acest spațiu fiind una dintre resursele esențiale, resurse ce ne asigură în regenerarea și confortul personal. Însă, este extrem de important, să ne raportăm la acest spațiu ca la un mediu în care ne retragem pentru a ne relaxa și regenera. Această raportare corectă ne va ajuta să privim zona de confort într-o manieră foarte obiectivă, înțelegând că acest spațiu ne este necesar în foarte multe situații însă, uneori, el poate deveni un spațiu de refugiu și de fuga din fața responsabilităților cu care este necesar să ne confruntăm și să ni le asumăm. Spațiul de confort devine uneori locul de fugă în care ne putem retrage atunci când viața ne propune și cine are cu care noi nu suntem în acord, iar în aceste situații alegem, mai mult sau mai puțin conștient, să ne retragem în spațiul personal mai mult decât să acționăm și să facem față acestor scenarii ce ne pot aduce stări de disconfort. Este necesar să facem diferența clară între acele situații în care ne retragem în spațiul de confort pentru a înregistra și pentru a ne regenera sau relaxa și acele situații în care fugim de provocările vieții, fugind de responsabilități.
Spațiul de confort are sensul lui și este esențial să înțelegem acest sens și să îl onorăm în acord cu ceea ce el reprezintă.

În concluzie, este esențial să înțelegem partea funcțională a ființei umane și să folosim cu înțelepciune și inteligență resursele pe care le avem la îndemână, pentru a face față tuturor provocărilor pe care viața ni le oferă, reușind în acest mod să ne păstrăm echilibrul și armonia interioară. (Cornel Pasare)