Medicul a explicat care este obiceiul care duce la îmbolnăvirea creierului. Toate activitățile pe care le realizăm zilnic, pe fugă, pentru a reuși să bifăm cât mai multe realizări, este cea mai proastă strategie. În acest mod, creierul se suprasolicită, iar în scurt timp ajunge să se decompenseze.
Nu ne rămâne decât un singur lucru: să facem toate lucrurile pas cu pas și să luăm metoda ardelenească în care lucrurile sunt făcute așezat.
Acest creier uman trebuie să adapteze la tot ceea ce este în jur. Nu poate să fie mereu pe grabă, iar cuvintele TREBUIE sau ACUM trebuie scoase din vocabularul nostru pentru că nu duc la nimic bun, iar săracul nostru creier este suprasolicitat.
Îl îmbolnăvim foarte mult. Creierul are activitate electrică, se aprind niște luminițe de activitate, iar la un moment dat aceste luminițe cresc și nu mai reușesc să facă față. Se decompensează. Decompensarea cerebrală pe care o are creierul duce la epuizarea și apar nevrozele. Acest sindrom care este în întreaga societate este burnoutul”, a precizat medicul.
Orele la care creierul nostru merge perfect. „Fără cafele, este dovedit științific!“
Pe de altă parte, recent, medicul a dezvăluit orele la care creierul nostru funcționează cel mai bine. Profesorul ne învață ce să facem pentru a ne putea concentra cât mai bine și pentru a avea randament maxim.
„Mă gândesc ce am eu de făcut și să mă contraactivez pentru elementele esențiale cu cele două perioade de activitate cerebrală, între 10-12 și 16-18 şi atunci mă concentrez pe acestea. Aici, între aceste ore, funcționăm cel mai bine, este dovedit științific. Fără biciuire, fără multitudini de cafele, merge creierul perfect. Iar la prânz, dacă se poate să mâncăm ceva foarte, foarte ușor, nu trebuie să fie copios ca să te poți concentra mai departe la ceea ce ai de făcut„, a spus prof. univ. dr. Vlad Ciurea.
Vorbitul cu voce tare, atunci când desfășurăm diverse activități, ține creierul viu. Este doar una dintre modalitățile prin care ne putem antrena mintea zi de zi.
„Creierul are cinci dușmani: stresul, zahărul, alcoolul, tutunul – pentru că strânge vasele – şi drogurile. Acestea din urmă mă îngrozesc. Putem să menținem sănătatea mintală cu gânduri bune, optimism, zâmbet, activitate pozitivă, citit, scris şi exercițiu fizic. Memorarea şi desfășurarea activităţilor cu voce tare ne ajută nespus de mult. Să vorbim singuri. Să zicem: «Acum am luat cartea». «Acum am dus cheile la maşină». Deci să vorbim, să spunem cuvintele, să facem gesturile și să memorăm. Toate lucrurile trebuie să curgă ca un râu„, a explicat medicul Vlad Ciurea.
În fiecare an, pe 10 octombrie, este sărbătorită Ziua mondială a sănătăţii mintale. Ziua este marcată la iniţiativa Federaţiei Mondiale a Sănătăţii Mintale, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) sprijină această iniţiativă prin creşterea gradului de conştientizare cu privire la problemele de sănătate mintală.
Obiectivul general al Zilei mondiale a sănătăţii mintale este de a creşte gradul de conştientizare a problemelor de sănătate mintală din întreaga lume şi de a mobiliza eforturile în sprijinul rezolvării acestora, arată Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pe site-ul său: https://www.who.int.
Tema anului 2023: „Sănătatea mintală este un drept universal al omului”
Pentru cetățeni, sănătatea mintală este o resursă care le permite să își realizeze potențialul intelectual și emoțional, să își găsească și să-și îndeplinească rolurile în viața socială, școlară și profesională. Pentru societăți, sănătatea mintală bună a cetățenilor contribuie la prosperitate, solidaritate și justiție socială. În schimb, lipsa sănătății mintale impune costuri și pierderi multiple, cetățenilor și sistemelor sociale.
Sănătatea mintală este un drept fundamental și universal al omului, acesta incluzând dreptul de a fi protejat de riscurile pentru sănătatea mintală, dreptul la servicii de îngrijire de bună calitate, dar și dreptul la libertate, independență și incluziune în comunitate.
