Postul Crăciunului 2024, unul dintre cele mai importante două posturi din an. Acesta durează 40 de zile, timp în care credincioșii nu consumă alimente „de dulce”.
Totodată, credincioșii ortodocși respectă anumite tradiții și obiceiuri. Denumit și Postul Nașterii Domnului, a început vineri, 15 noiembrie și se va termina pe data de 24 decembrie, în Ajun de Crăciun, zi în care se ține post negru.
Meniul zilnic al credincioșilor trebuie să includă mâncăruri pe bază de legume și, ocazional, pește.
Postul Crăciunului este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil. Acesta începe pe 15 noiembrie și durează 40 de zile, până pe 24 decembrie.
În cele 40 de zile de post, credincioșii își amintesc de postul lui Moise de pe Muntele Sinai când aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe Tablele Legii. Prin acest post, enoriașii se pregătesc să primească întruparea Cuvântului lui Dumnezeu, născut din Fecioara Maria.
Dezlegări în timpul Postului Crăciunului 2024
Conform Bisericii, în fiecare sâmbătă și duminică dintre 21 noiembrie, sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, și 20 decembrie, ziua de pomenire a Sfântului Ignatie Teoforul, credincioșii au dezlegare la pește. În celelalte zile, alimentația va fi bazată pe legume.
Zilele din Postul Crăciunului 2024 în care este dezlegare la pește sunt:
21 noiembrie – Intrarea Maicii Domnului în Biserică; 23 noiembrie – Sfântul Antonie de la Iezerul Vâlcii; 25 noiembrie – Sfânta Muceniță Ecaterina și Sfântul Mercurie; 26 noiembrie – duminica; 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei; 2 decembrie – Sfântul Cuvios Porfirie Kavsokalivitul; 3 decembrie – Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica; 4 decembrie – Sfânta Varvara; 5 decembrie – Sfântul Sava cel Sfințit; 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae; 7 decembrie – Sfânta Muceniță Filofteia; 9 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare Maria; 10 decembrie – duminica; 12 decembrie – Sfântul Ierarh Spiridon; 16 și 17 decembrie – sâmbătă și duminică; 18 decembrie – Sfântul Daniil Sihastrul.
Ce tradiții se respectă în Postul Crăciunului
Conform tradiției, în prima zi a Postului Crăciunului, după Lăsata Secului, credincioșii încep ritualuri de purificare și rostesc rugăciuni pentru iertarea păcatelor, scrie traditii-superstitii.ro. Tot în această zi, toate oalele trebuie așezate cu gura în jos, pentru ca membrii familiei să fie feriți de orice pagubă sau boală.
De asemenea, la începutul postului se fac și ofrande rituale pentru păsările cerului. Astfel, de Lăsatul Secului, toate oasele și resturile de mâncare se strâng într-o față de masă, iar a doua zi sunt aruncate spre răsărit, rostindu-se următoarele cuvinte: „Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Astfel, vrăbiile nu vor mai strica ogoarele, potrivit sursei citate.
Tradiția mai spune că fetele nemăritate trebuie să strângă câte o surcică în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului să fiarbă crupe fără sare. După ce crupele sunt fierte, acestea se așază pe masă, pentru ca, în seara respectivă, umbra ursitului lor să apară pe cahlă și să aibă ce ospăta.
După Lăsatul Secului, odată cu postul Crăciunului, începe și sezonul șezătorilor. Acestea erau întâlniri comunitare, unde femeile și fetele tinere se adunau pentru activități practice, precum torsul cânepii sau al lânii unei gospodine, îmbinând munca cu momente de voie bună.
Șezătorile aveau și o componentă distractivă, cu multe obiceiuri care aduceau veselie participanților. La șezătorile organizate înainte de Crăciun și Anul Nou se învățau și repetau colindele și urăturile, iar participanții discutau în detaliu despre pregătirile necesare pentru aceste sărbători.
