Răbdarea este o virtute, lucru susținut atât de religiile lumii, cât și de marii filozofi. Iată ce spuneau aceștia despre această calitate.
Răbdarea, o virtute
Este cunoscut faptul că răbdarea este o mare virtute. Exista o vorbă din bătrâni, aceștia foloseau o zicală tare înțeleaptă: „Cu răbdarea treci și marea.”
În zilele noastre, oamenii parcă și-au pierdut această calitate, mulți nu mai dispun de ea. Vor să obțină totul repede și fără prea mari eforturi. Când, de fapt, plăcerea cea mai mare constă în răbdarea de a obține un lucru. Aceasta este adevărata fericire, speranța care necesită răbdare.
Lucrurile deja obținute nu mai oferă plăcere, decât de moment. Se știe că oamenii aleargă după un lucru și de îndată ce l-au obținut, își dau seama că vor altceva. De aceea, această virtute este atât de importantă. Prin ea oamenii trăiesc momente de speranță și implicit fericire.
Această virtute îi face pe oameni mai calzi, mai atrăgători, mai blânzi și mai simpatizați de cei din jur.
De asemenea, oamenii răbdători au mai multe șanse să-și atingă obiectivele, față de cei care nu sunt, și care renunță poate chiar când sunt la un pas de a-și atinge țelurile. Mulți dintre cei care nu mai au răbdare și renunță, crezând că așteaptă în zadar, pierd poate cea mai mare șansă a vieții lor, aceea de a-și vedea visul cu ochii.
