Respectul e un element necesar in vietile noastre. Traim pe jumatate, pentru ca nu ne apreciem nici pe noi insine si nici nu-i respectam pe ceilalti. Relatia cu noi insine e deficitara, relatia cu ceilalti e deficitara si lipsa de respect poate fi cauza multor necazuri cu care ne confruntam in mod cotidian. Fara respect ne comportam ca niste persoane invinse si fara sens, care traiesc in virtutea inertiei. Cine doreste o asemenea viata?
Respectul de sine
O persoana care nu are respect de sine este una care nu se cunoaste, care nu are pareri proprii, care accepta orice fara sa puna intrebari. Nu are obisnuinta de a avea cerinte nici de la sine si nici de la ceilalti. Ca si cum nimic nu i se cuvine. De fapt, oricine suntem, avem dreptul sa ne respectam pe sine si unii pe altii ca fiinte umane. Ca persoane care gandesc, care decid, care aleg. Si care isi traiesc vietile in virtutea conceptiilor si deciziilor lor. Poate au pareri gresite in anumite privinte, dar stiu sa-si asume riscul de a gresi si de plati pentru propriile greseli.
In popor o persoana cu respect de sine e definita intr-un mod un pic amuzant ca fiind una care “ia taurul de coarne”. Adica are puterea de a se confrunta cu propria situatie, de a se evalua si de a lucra la schimbarile necesare. Sau i se mai spune ca e “pe picioarele ei”… nu ale altuia. Adica nu depinde de altii in a-si trai viata. Este independenta atat cat e necesar conform varstei pe care o are, face ceea ce trebuie sa faca si isi asuma raspunderea.
Dupa cum vedeti respectul de sine e mai complex decat respectul fata de ceilalti, fata de munca, fata de autoritate, etc. Are multe laturi. Si poti excela la unele, iar la altele sa fii un dezastru.
Respectul de sine
Are legatura si cu maturizarea unei persoane. Pe masura ce avanseaza in varsta isi da seama mai bine cine este, ce vrea de la viata, cum isi poate atinge scopurile si ce e dispusa sa ofere in aceste demersuri.
Respectul este o stare complexa interioara, care are legatura cu propria persoana. Respectul de sine se descopera prin adversitati pe care ai invatat sa le depasesti. Cand stii ce poti, la ce esti bun, care iti sunt valorile.
Respectul pentru ceilalti
Daca vrem sa fim respectati, tratati cu politete, suntem si noi datori sa oferim acelasi lucru. Orice om trebuie respectat ca valoare in sine. Daca esti in compania unei persoane care ti-a castigat respectul prin valorile sale morale, prin capacitatea sa profesionala, prin generozitatea sa… inseamna ca de fapt acea persoana ti-a devenit model, mentor si ca merita sa-i acorzi o atentie deosebita. Si sprijin, daca va avea vreodata nevoie.
Mai exista respect pentru membrii familiei – doar pentru ca formeaza familia ta. Pentru prietenii tai – pentru simplu fapt ca iti sunt alaturi, poate de multa vreme. Pentru colegii tai – pentru ca lucrati sau studiati impreuna si ocazional va ajutati unul pe celalalt. Pentru varstnici – pentru ca si noi ajunsi la varsta senectutii am dori ca cei mai tineri sa ne trateze cu politete si sa ne sara in ajutor cand avem nevoie.
Vom primi si noi la randul nostru acelasi respect pe care il oferim. Aici o sa spuneti ca nu e chiar asa. Dar valorile, precum respectul, se propaga in societate intr-un mod original. Daca nu credeti, faceti chiar voi un experiment si va veti convinge.
Respectul se mai acorda si muncii pe care o prestam. Nu muncim doar ca sa avem un salariu, muncim pentru ca vrem sa facem o treaba buna, folositoare.
Suntem fiinte sociale, sa ne comportam ca atare
In vremea pe care o traim foarte multi oameni sunt singuri. Singuratatea este “boala secolului”. Dar nu suntem facuti pentru singuratate, ci pentru comunitate. Pentru relatii, pentru comunicare, pentru sprijin reciproc. Daca ai realizat asta, inseamna ca trebuie sa construiesti relatii bazate pe respect. Si nu vei mai fii singur. Iti va placea sa iti traiesti viata respectand si fiind respectat. Este o disciplina cu rezultate uimitoare. Incearca si tu!
Ai bunavointa, nu-ti mai interioriza furia sau dispretul fata de sine si coopereaza cu ceilalti!
