Buna Vestire, sărbătoare rânduită în cinstea Maicii Domnului, este prăznuită de Biserica Ortodoxă la 25 martie. Sărbătoarea Bunei Vestiri este legată de vestea adusă de Arhanghelul Gavriil Fecioarei din Nazaret, când i se închină cu cuvintele „Bucură-te ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei” (Luca 1, 28).
Evanghelia Sfântului Apostol și Evanghelist Luca arată cum Arhanghelul Gavriil a fost trimis către Fecioara Maria din Nazaret pentru a-i vesti că a fost aleasa de Dumnezeu să aducă în lume pe Fiul Său, spre mântuirea oamenilor (Luca 1, 26-38).
După o viețuire de 12 ani în templul din Ierusalim, Fecioara Maria a fost încredințată unui bătrân drept numit Iosif, sub rânduiala însoțirii, dar pentru păzirea fecioriei celei care L-a născut pe Dumnezeu.
În biserica Domnului din Ierusalim, Sfânta Fecioară nu mai avea îngăduința să stea după ce împlinise vârsta la care celelalte fecioare părăseau locuința sfântă și se măritau. Însă, la cererea preoților și arhiereilor de a părăsi templul și de a intra în rânduiala știută, Maria a răspuns că din scutece este dată lui Dumnezeu de părinți și Lui I-a făgăduit să-și păzească feciorie în veci. Deci, nu este cu putință să fie măritată cu om, nici nu poate fi silită spre nuntă, fiind fecioară a lui Dumnezeu Cel fără de moarte.
„Deci, arhiereii se minunau de acel lucru nemaiauzit, pentru că nici o fecioară n-a mai fost vreodată care să-I fi făgăduit Domnului cândva a sa feciorie în veci, ci numai Maria cea dintâi în lume s-a arătat astfel. Deci, se sfătuiau pentru dânsa ce să facă, pentru că petrecea în biserica Domnului, iar după catapeteasma cea mai dinăuntru nu voiau să-i lase intrarea mai mult, venindu-i vremea de logodit; dar nici nu cutezau să dea după bărbat pe fecioara lui Dumnezeu. Și nu se pricepeau cum să rânduiască cu plăcere dumnezeiască, viața ei cea feciorească fără de bărbat, ca să nu mânie pe Dumnezeu în ceva, pentru că amândouă acelea se știau că sunt mare păcat; adică și spre nuntă a sili pe o fecioară care și-a făgăduit lui Dumnezeu fecioria veșnică, și a ține parte femeiască în Sfânta Sfintelor, fiind în vârstă desăvârșită” (Viețile Sfinților).
Și apropiindu-se de Chivotul Legii, după multă rugăciune, au primit răspuns: să se caute un bărbat vrednic, căruia să i se încredințeze Sfânta Fecioară, sub rânduiala și chipul însoțirii, pentru păzirea fecioriei.
Despre cum a fost ales acel bărbat, tradiția Bisericii arată că s-a făcut în acest fel: din casa și din seminția lui David au fost aleși bărbați fără femei, iar toiegele lor au fost puse în altar; al cărui toiag a înverzit, acela a fost ales pentru a i se încredința Fecioara Maria.
Sfântul Iosif, un bărbat bătrân și drept, care a fost ales pentru a i se încredința Fecioara spre pază, a luat-o în casa sa din Nazaretul Galileii. Aici, pe când se afla la rugăciune, a primit vestea adusă de Arhanghelul Gavriil, precum că a aflat har înaintea lui Dumnezeu, dovedindu-se vrednică să aducă în lume, ca om întrupat, pe Mântuitorul Iisus Hristos (sursa: vol. „Viețile Sfinților”). – Agerpres
De asemenea, Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului sau Blagoveştenia. În aceasta zi are loc primul său cântec, prin care anunţă vestirea primăverii. Există obiceiul ca în această zi să se numere de câte ori cucul îşi cântă numele, număr care ar descoperi câţi ani mai avem de trăit. În multe zone din ţară se păstrează diverse obiceiuri legate de această mare sărbătoare.
În Bucovina, de exemplu, nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, deoarece se crede că ar putea ieşi pui cu două capete şi patru picioare. În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se ameninţau cu toporul şi se stropeau cu ţuică. Tot acum, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori. Fiind dezlegare la peste, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie azi să arunce mămăliga în apă, pentru ca mor peştii. De asemenea, este ziua în care este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor şi pentru a avea spor în casă. Zi aducătoare de veste minunată Sărbătoarea Bunei Vestiri a născut, de-a lungul timpului, o serie de datini, superstiţii şi obiceiuri. Tradiţia populară spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. În această zi se fac şi previziuni meteorologice. În popor există credinţa că aşa cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti. De Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor. „Sărbătoarea, fiind situată în imediata apropiere a echinocţiului de primăvară, când sosesc rândunelele şi începe cucul a cânta este denumită în calendarul popular şi Ziua Cucului. La Blagoveştenie se efectuau nenumărate acte de purificare a spaţiului, de alungare a şerpilor de pe lângă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi. Blagoveştenia era un timp favorabil pentru aflarea norocului şi rodului pomilor fructiferi pentru previziuni meteorologice. Femeile strângeau apa provenită din neaua topită pentru a fi folosită în practicile de medicină şi cosmetică populară”, spun specialiştii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa. – Adevarul.
