Lipsa de stare de bine e aparent cauzată si de lipsa de hobby-uri a românilor. De ce nu au românii pasiuni? Sunt oare workoholici? Iată ce încercăm să aflăm din discuția cu psihoterapeuta Adina Marin.
Cu ce probleme se adresează clienții, atribuindu-le direct situațiilor de la locul de muncă?
Este vorba în general despre oboseală cronică, stres, griji excesive, lipsa motivației pentru sarcinile de la muncă, uneori chiar tulburări ale somnului cauzate de stres.
Ce aspecte îi neliniștesc și respectiv care sunt aspectele pe care ei le gestionează cel mai greu la locul de muncă?
Se simt copleșiți de prea multe sarcini, uneori chiar din arii diferite care presupun abilități diferite, și mai ales că le este foarte greu să pună o limită între viața profesională și viața privată, ceea ce îi obosește și îi conduce către burnout.
Programul de muncă se prelungește mult în afara celor opt ore obișnuite, sunt persoane care lucrează și câte 12-14 ore pe zi, fapt ce nu le lasă timp pentru nimic altceva în viața lor. Există această incapacitate de a pune limita dintre viața profesională și viața personală – în special atunci când persoanele în cauză nu sunt bine ancorate în viața personală.
Oamenii care nu primesc validare din relațiile interpersonale tind să caute necesara validare în viața profesională. Cum nu au alte roluri, cum ar fi cel de părinte, partener, prieten, acești oameni își îndreaptă toate resursele și toată nevoia de validare către relațiile profesionale.
Câteodată însă și celor care pot să aibă viața personală drept prioritate le este foarte greu să pună limite șefului lor – din nesiguranță, rușine, din teama de respingere, de a nu fi considerat suficient de bun, din teama de a fi criticat sau teama de a-și pierde locul de muncă.
Cum deosebim burnout-ul de o depresie?
Burnout-ul și depresia sunt într-adevăr asemănătoare din punctul de vedere al simptomelor: lipsă de energie, incapacitate de concentrare, oboseală cronică, persoana nu se mai odihnește bine, poate avea și tulburări de somn, lipsa poftei de mâncare, un nivel foarte mare de stres negativ, gânduri negative despre propria persoană. Putem să deosebim depresia de burnout prin prisma cauzelor diferite și modului diferit prin care se instalează.
Burnout-ul apare în cazul persoanelor care se suprasolicită, care au parte de un stres negativ de intensitate mare pe un timp îndelungat. Nu se instalează dintr-o dată, ci apare treptat la persoane care nu-și cunosc, nu-și respectă limitele sau nu le pot comunica deoarece au diferite temeri, precum și la persoane care nu pot sau nu știu să zică „nu” atunci când este necesar.
Depresia are mai degrabă un debut brusc și de cele mai multe ori putem identifica și un declanșator de natură psiho-emoțională, cum ar fi divorțul sau separarea, decesul unei persoane dragi, pierderea locului de muncă sau alte evenimente cu încărcătură emoțională puternic negativă.
Sunt dispuși clienții să facă schimbări în zona personală/ profesională pentru a evita burnout-ul, respectiv depresia
Atunci când ajung în cabinet, pacienții au deja anumite simptome, anumite stări cu care nu se simt confortabil – acestea îi fac să vină. Motivația pentru schimbare diferă în funcție de fiecare persoană în parte, dar este esențială pentru ca procesul psihoterapeutic să funcționeze. Faptul de a apela la ajutor specializat este deja un prim pas pentru schimbare, dar nu este suficient, pentru că procesul terapeutic presupune implicare și dorință de schimbare. Uneori poate fi anevoios sau chiar dureros să te confrunți cu anumite temeri sau dureri sau poate fi dificil să pui în practică anumite lucruri pe care le conștientizezi în terapie.
Din datele studiului realizat, Starea de bine a românilor, se distinge aparenta lipsă de hobby-uri a românilor. De ce credeți că se întâmplă acest lucru?
Prin definiție, hobby-ul presupune pasiune pentru ceva și timp liber pentru a-l dedica acelei pasiuni. Dar pentru a avea o pasiune este nevoie să ai și un anumit grad de autocunoaștere, astfel încât să știi ce îți place, ce anume îți aduce satisfacție și ce te motivează intrinsec. Un hobby trebuie să fie o activitate care să te încarce cu energie, nu doar o activitate în care să-ți petreci timpul.
Lipsa hobby-urilor cred că ține și de faptul că puțini știu ce i-ar pasiona cu adevărat – din lipsa unor modele, din faptul că nu și-au permis să încerce mai multe tipuri de activități ca să vadă ce le-ar plăcea. La bază pot sta și convingeri limitative: „a folosi timpul pentru mine însumi fără să fac ceva util pentru familie sau cu familia înseamnă că sunt egoist”. Da, timpul petrecut cu cei dragi este foarte important, însă la fel de important pentru propria noastră stare de bine este și a avea pasiuni și a le dedica timp și spațiu.
