La 30 martie 2025 este marcată Ziua internațională zero deșeuri, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, pentru reducerea practicilor de consum și de producție nesustenabile la nivel mondial.
Tema 2026: Risipa alimentară
Evenimentul din acest an se concentrează pe risipa alimentară, un factor critic, dar prevenibil, al daunelor aduse mediului. Lumea risipește alimente la o scară alarmantă, subminând securitatea alimentară și încetinind progresul către un viitor circular, fără deșeuri. Numai în 2022, aproximativ 1 miliard de tone de alimente, aproape o cincime din totalul alimentelor disponibile consumatorilor, au fost irosite.
Pierderea și risipa alimentară reprezintă o amenințare majoră la adresa climei și mediului. Acestea reprezintă până la 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră (GES), aproape de cinci ori mai mari decât emisiile din sectorul aviației și până la 14% din emisiile globale de metan. Abordarea risipei alimentare se numără printre cele mai rentabile și ușor de realizat soluții climatice, aliniată cu abordări zero deșeuri care prioritizează prevenirea, eficiența resurselor și schimbarea sistemică.
Guvernele, întreprinderile și persoanele fizice trebuie să adopte zero deșeuri pentru a depăși criza poluării cu deșeuri. UNEP și UN-Habitat fac apel la părțile interesate – inclusiv guverne, societate civilă, companii, mediul academic, comunități, femei și tineri – să participe la inițiative naționale, subnaționale, regionale și locale privind zero deșeuri.
Omenirea generează anual circa 2,1-2,3 miliarde de tone de deșeuri solide la nivelul orașelor, reprezentate în mare parte din ambalaje, electronice, produse din plastic și resturi alimentare.
Serviciile de gestionare a deșeurilor la nivel mondial sunt slab dotate pentru a administra acest fenomen, fiind vorba despre 2,7 miliarde de oameni care nu au acces la colectarea deșeurilor solide, astfel că doar 61-62% din deșeurile solide municipale ale planetei sunt gestionate prin unități controlate.
Consumatorii își pot schimba comportamentele în ceea ce privește consumul și pot reutiliza sau repara produse atât cât este posibil înainte de luarea deciziei de renunțare la acestea.
Guvernele, comunitățile, industriile și alte părți interesate trebuie să îmbunătățească finanțarea și politicile decizionale, în special pe fondul crizei deșeurilor care generează un impact sever asupra celor marginalizați, persoanelor sărace din orașe, a femeilor și a tinerilor.
