Mergem spre o lume fără fum?

Pe 15 octombrie 1492, indienii americani îi ofereau lui Cristofor Columb niște frunze uscate. Exploratorul nu mai văzuse niciodată o astfel de plantă, care creștea în America din anul 6000 î.Chr., dar mirosul puternic i-a atras atenția. Curând, marinarii lui aveau să aducă tutunul în Europa, iar planta ajungea să fie cultivată pe tot continentul.

PANACEUL EUROPENILOR

 

Adusă de Cristofor Columb, planta de tutun a început să se răspândească în Europa la mijlocul secolului al XVI-lea. Numele care a marcat semnificativ istoria tutunului este cel al unui diplomat francez: Jean Nicot.

Ambasador al Franței în Portugalia (1559-1561), acesta i-a trimis Ecaterinei de Medici, pe atunci regină a Franței, un pachet cu frunze și semințe de tutun, pentru a-i folosi la vindecarea migrenelor. Se pare că tratamentul a fost eficient și astfel planta a început să fie cultivată pe teritoriul francez, fiind cunoscută drept „iarba reginei” și comercializată doar în farmacii.

Apoi, în semn de recunoștință și pentru a imortaliza numele diplomatului care a popularizat-o în Franța, planta a fost numită Nicotiana Tabacum, nicotină. Ulterior, denumirea de nicotină s-a păstrat doar pentru a desemna substanța activă din tutun.

Imensa popularitate a tutunului în Europa s-a datorat, la început, presupuselor sale proprietăți vindecătoare. Europenii credeau că poate trata aproape orice, de la respirația urât mirositoare până la cancer.

În anii 1600, tutunul a ajuns atât de popular, încât era folosit frecvent ca monedă de schimb. În 1776, a ajutat la finanțarea Războiului American de Independență, servind drept garanție pentru împrumuturile pe care americanii le-au luat din Franța.

 

Țigările au devenit foarte populare în rândul soldaților, dar utilizarea lor a explodat în timpul Primului Război Mondial. În cel de-al Doilea Război Mondial, țigările erau deja incluse în rațiile  soldaților, la fel ca mâncarea.

REVERSUL „MEDALIEI”

Încetul cu încetul, însă, au început să fie semnalate unele dintre efectele nocive ale fumatului. Sir Francis Bacon a remarcat că încercarea de a renunța la fumat era foarte dificilă, iar de-a lungul anilor, oamenii de știință au început să identifice substanțele chimice din tutun și să înțeleagă efectele periculoase asupra sănătății pe care le produce fumatul.

Numărul fumătorilor adulți atinge astăzi cifra de aproximativ 1,1 miliarde în întreaga lume, iar această cifră, estimează Organizația Mondială a Sănătății, nu se va schimba foarte mult până în 2025. 

Fumatul influențează negativ toate aparatele și sistemele organismului uman și este printre cei mai importanți factori de risc pentru o mulțime de boli netransmisibile, fiind responsabil direct sau indirect pentru apariția cancerelor pulmonare, ORL, gastrice, a bolilor cardiovasculare, a bolilor pulmonare.

Este una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică, fiind responsabilă pentru peste 8 milioane de decese la nivel global, inclusiv 1,2 milioane de decese cauzate de fumatul pasiv. 700 000 dintre acestea sunt înregistrate în Uniunea Europeană.

Cel mai recent Eurobarometru care evaluează prevalența fumatului și a consumului de tutun în Europa (2020) arată că aproape un sfert din populația Uniunii Europene fumează.

Procentele variază semnificativ în funcție de țară – de la mai mult de o treime în Grecia (42%), Bulgaria (38%) și Croația (36%), până la 12% în Irlanda și Regatul Unit și 7% în Suedia. Din fericire, procentul de fumători tineri (15-24 de ani) a scăzut cu 9% din 2017.

În România, cauzele principale ale deceselor rămân bolile cardiovasculare, cancerul și bolile respiratorii, afecțiuni ale căror apariție și evoluție sunt influențate în mod semnificativ de un număr de factori de risc modificabili.

Din păcate, cifrele rămân îngrijorătoare, aproximativ 4 milioane dintre românii adulți fiind fumători, cu 2% mai mult decât  în 2017.

Reducerea factorilor majori de risc, precum fumatul, abuzul de alcool, alimentația nesănătoasă și sedentarismul, este esențială pentru scăderea incidenței și a impactului bolilor netransmisibile.

DE CE ESTE FUMATUL ATÂT DE NOCIV?

Forma pură a nicotinei a fost descoperită în 1826 și a deschis noi direcții pentru oamenii de știință. Multă vreme, lumea a crezut că aceasta este principalul vinovat pentru bolile asociate fumatului. Cercetările aveau să demonstreze, însă, contrariul.

Fumatul nu este doar un obicei dăunător, ci și o problemă globală cu care se confruntă sute de milioane de oameni. În privința fumatului, la fel ca în cazul multor altor lucruri, informațiile trunchiate și miturile repetate s-au transformat în convingeri populare.

S-a spus, de exemplu, că nicotina este principala vinovată pentru problemele de sănătate ale fumătorilor. În realitate, însă, deși nicotina nu este lipsită de riscuri și provoacă dependență, aceasta este o afirmație incorectă: substanțele rezultate în urma arderii reprezintă cauza principală a bolilor asociate fumatului, nu nicotina.

Nicotina este unul dintre motivele pentru care adulții fumează, alături de gust, ritual și experiența senzorială. Totuși, principala cauză a riscurilor pe care fumatul le prezintă pentru sănătate nu este nicotina, ci o reprezintă nivelurile ridicate ale compușilor nocivi și potențial nocivi ce rezultă în urma arderii țigărilor.

Alternativele fără fum, fundamentate științific, pot completa măsurile existente pentru a contribui la abordarea problemei globale de sănătate reprezentate de fumat. Aceste produse le oferă  adulților care nu reușesc să renunțe complet la tutun și la nicotină o cale de a face o alegere mai bună decât continuarea fumatului.

FUMUL, NU TUTUNUL

Dincolo de părerile și recomandările experților, este important să conștientizăm că noi suntem singurii responsabili pentru sănătatea noastră. Fumatul este un obicei care ne afectează sănătatea, iar cel mai dăunător aspect legat de fumat este arderea tutunului, nu tutunul în sine sau nicotina.

Atunci când tutunul arde, se produce monoxid de carbon, un gaz toxic, inodor și incolor, extrem de dăunător. În cantități mari, poate fi chiar letal, ceea ce explică de ce astăzi majoritatea caselor sunt echipate cu detectoare de monoxid de carbon.

 

Când monoxidul de carbon din fumul de țigară este inhalat, ajunge în sânge prin plămâni și reduce capacitatea acestuia de a transporta oxigen în tot organismul, ceea ce afectează creierul, inima și mușchii. Acest fapt poate forța inima să lucreze cu efort pentru a pompa suficient oxigen în toate părțile corpului, ceea ce poate contribui la dezvoltarea bolilor cardiovasculare.

Alternativele fără fum care nu ard tutunul pot reduce semnificativ cantitatea de monoxid de carbon și alte substanțe nocive, în comparație cu țigările. Astfel, trecerea la alternative fără fum poate reduce expunerea organismului la monoxid de carbon, în comparație cu continuarea fumatului.

Acestea nu sunt lipsite de riscuri și conțin nicotină, care provoacă dependență. Ele sunt o alegere mai bună decât continuarea fumatului dacă sunt fundamentate științific și produse conform măsurilor corespunzătoare de control al siguranței și calității.

 

E foarte simplu și clar: deoarece nu ard tutunul, produsele fără fum nu produc fum.

Produsele din tutun încălzit generează un aerosol care conține nicotină. Acestea încălzesc tutunul la temperaturi suficient de ridicate pentru a elibera nicotina și aromele tutunului, dar împiedică arderea acestuia.

Chiar dacă există aceste alternative fără fum, cea mai bună opțiune pentru sănătate, în cazul celor care nu fumează, este să nu se apuce de fumat, iar în cazul celor care fumează, să renunțe complet la țigări și la nicotină.

ARDEREA, MAREA PROBLEMĂ

Arderea (sau combustia) se produce atunci când o țigară este aprinsă și produce fum. Arderea tutunului generează fum, iar acesta conține peste 6000 de compuși chimici, dintre care aproximativ 100 au fost clasificați de autoritățile din domeniul sănătății publice drept toxici sau potențial toxici. Prin eliminarea arderii, nu mai există fum, iar nivelurile substanțelor toxice produse pot fi reduse semnificativ în comparație cu fumul unei țigări.

 

Orice fum este un aerosol, dar nu orice aerosol este un fum.

Fumul este produs în urma combustiei sau arderii și este un amestec complex de mii de substanțe chimice, care variază din punct de vedere calitativ și cantitativ în funcție de materia care este arsă și de temperatura la care se produce arderea. Inhalarea particulelor de dimensiuni foarte mici, extrem de iritante, produce inflamație la nivelul căilor respiratorii, inflamație care, în timp, se cronicizează și creează un teren propice apariției unor boli, inclusiv a cancerelor.

Cuvinte cheie