Pildele sau proverbele lui Solomon

In Sporturi & Leadership On
- Updated
Pildele sau proverbele lui Solomon

Viata regelui Solomon ne poate oferi fiecaruia dintre noi o viziune mai profunda asupra felului de a fi.

„Fiul meu, de vei primi povetele mele si sfaturile mele de le vei pastra, plecandu-ti urechea la intelepciune si inclinand inima ta spre buna chibzuiala, daca vei chema prevederea si spre buna-cugetare iti vei indrepta glasul tau, daca o vei cauta intocmai ca pe argint si o vei sapa ca si pe o comoara, atunci vei pricepe temerea de Domnul si vei dobandi cunostinta de Dumnezeu, caci Domnul da intelepciune; din gura Lui izvoraste stiinta si prevederea; El pastreaza mantuirea pentru oamenii cei drepti; El este scut pentru cei ce umbla in calea desavarsirii; El pazeste caile dreptatii si pe cararea celor cuviosi ai Lui sta de veghe. Atunci tu vei intelege dreptatea si buna judecata, calea cea dreapta si toate potecile binelui.” – Solomon, Pildele lui Solomon

PILDELE SAU PROVERBELE LUI SOLOMON

(Isaia 33.6. 1Timotei 4.8.)
Strigarea înţelepciunii.
1

1Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,
1Imp 4.32;Proverbe 10.1;Proverbe 25.1;Ecl 12.9;
2pentru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii, pentru înţelegerea cuvintelor minţii;
3pentru căpătarea învăţăturilor de bun simţ, de dreptate, de judecată şi de nepărtinire;
Proverbe 2.1-9;
4ca să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tânărului cunoştinţă şi chibzuinţă, –
Proverbe 9.4;
5să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă –
Proverbe 9.9;
6pentru prinderea înţelesului unei pilde sau al unui cuvânt adânc, înţelesul cuvintelor înţelepţilor şi al cuvintelor lor cu tâlc.
Ps 78.2;
7Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.
Iov 28.28;Ps 111.10;Proverbe 9.10;Ecl 12.13;
8Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău, şi nu lepăda îndrumările mamei tale!
Proverbe 4.1;Proverbe 6.20;
9Căci ele sunt o cunună plăcută pe capul tău, şi un lanţ de aur la gâtul tău.
Proverbe 3.22;
Ferirea de ispite.
10Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa câştigat de ei!
Gen 39.7;Ps 1.1;Efes 5.11;
11Dacă-ţi vor zice: „Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sânge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat;
Ier 5.26;
12haidem să-i înghiţim de vii, ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă;
Ps 28.1;Ps 143.7;
13vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi ne vom umple casele cu pradă;
14vei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!” –
15fiule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor!
Ps 1.1;Proverbe 4.14;Ps 119.101;
16Căci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sânge.
Isa 59.7;Rom 3.15;
17Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor;
18căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.
19Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de câştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.
Proverbe 15.27;1Tim 6.10;
Cei neascultători.
20Înţelepciunea strigă pe uliţe, îşi înalţă glasul în pieţe:
Proverbe 8.1;Proverbe 9.3;Ioan 7.37;
21strigă unde e zarva mai mare; la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei:
22″Până când veţi iubi prostia, proştilor? Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa?
23Întoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele…
Ioel 2.28;
24Fiindcă eu chem şi voi vă împotriviţi, fiindcă îmi întind mâna şi nimeni ia seama,
Isa 65.12;Isa 66.4;Ier 7.13;Zah 7.1;
25fiindcă lepădaţi toate sfaturile mele, şi nu vă plac mustrările mele,
Ps 107.11;Proverbe 1.30;Luc 7.3;
26de aceea şi eu, voi râde când veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi când vă va apuca groaza,
Ps 2.4;
27când vă va apuca groaza ca o furtună, şi când vă va învălui nenorocirea ca un vârtej, când va da peste voi necazul şi strâmtorarea.
Proverbe 10.24;
28Atunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi.
Iov 27.9;Iov 35.12;Isa 1.15;Ier 11.11;Ier 14.12;Ezec 8.18;Mic 3.4;Zah 7.13;Iac 4.3;
29Pentru că au urât ştiinţa, şi n-au ales frica Domnului,
Iov 21.14;Proverbe 1.22;Ps 119.173;
30pentru că n-au iubit sfaturile mele, şi au nesocotit toate mustrările mele.
Proverbe 1.25;Ps 81.11;
31De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor.
Iov 4.8;Proverbe 14.14;Proverbe 22.8;Isa 3.11;Ier 6.19;
32Căci împotrivirea proştilor îi ucide, şi liniştea nebunilor îi pierde;
33dar cel ce m-ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.
Ps 25.12-13;Ps 112.7;
Îndemn la căutarea înţelepciunii.
2

1Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele,
Proverbe 4.21;Proverbe 7.1;
2dacă vei lua aminte la înţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere;
3dacă vei cere înţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere,
4dacă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla după ea ca după o comoară,
Proverbe 3.14;Mat 13.44;
5atunci vei înţelege frica de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.
6Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.
1Imp 3.9-12;Iac 1.5;
7El dă izbândă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie.
Ps 84.11;Proverbe 30.5;
8Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui.
1Sam 2.9;Ps 66.9;
9Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile care duc la bine.

Înţelepciunea ne fereşte de cei amăgitori.
10Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;
11chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,
Proverbe 6.22;
12ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvântări stricate;
13de cei ce părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase;
Ioan 3.19-20;
14care se bucură să facă răul, şi îşi pun plăcerea în răutate,
Proverbe 10.23;Ier 11.35;Rom 1.32;
15care umblă pe cărări strâmbe, şi apucă pe drumuri sucite;
Ps 125.5;
16ca să te scape şi de nevasta altuia, de străina, care întrebuinţează vorbe ademenitoare,
Proverbe 5.20;Proverbe 5.3;Proverbe 6.24;Proverbe 7.5;
17care părăseşte pe bărbatul tinereţii ei, şi uită legământul Dumnezeului ei.
Mal 2.14-15;
18Căci casa ei pogoară la moarte, şi drumul ei duce la cei morţi:
Proverbe 7.27;
19nici unul care se duce la ea nu se mai întoarce, şi nu mai găseşte cărările vieţii.
20De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine, şi să ţii cărările celor neprihăniţi!
21Căci oamenii fără prihană vor locui ţara, şi oamenii neîntinaţi vor rămâne în ea;
Ps 37.29;
22dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară, şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.
Iov 18.17;Ps 37.28;Ps 104.35;
Folosul temerii de Dumnezeu şi al înţelepciunii.
3

1Fiule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele!
Deut 8.1;Deut 30.16-20;
2Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace.
Ps 119.165;
3Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gât, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.
Exod 13.9;Deut 6.8;Proverbe 6.21;Proverbe 7.3;Ier 17.1;2Cor 3.3;
4Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.
Ps 111.10;1Sam 2.26;Luc 2.52;Fapt 2.47;Rom 14.18;
5Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!
Ps 37.3-5;Ier 9.23;
6Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.
1Cron 28.9;Ier 10.23;
7Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!
Rom 12.16;Iov 1.1;Proverbe 16.6;
8Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale.
Iov 21.24;
9Cinsteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintâi roade din tot venitul tău:
Exod 22.29;Exod 23.19;Exod 34.26;Deut 26.2;Mal 3.10;Luc 14.13;
10căci atunci grânarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must.
Deut 28.8;
Fericirea şi înţelepciunea adevărată.
11Fiule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mâhni de pedepsele Lui.
Iov 5.17;Ps 94.12;Evr 12.5-6;Apoc 3.19;
12Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care-l iubeşte!
Deut 8.5;
13Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!
Proverbe 8.34-35;
14Căci câştigul pe care-l aduce ea este mai bun decât al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decât aurul;
Iov 28.13;Ps 19.10;Proverbe 2.4;Proverbe 8.11-19;Proverbe 16.16;
15ea este mai de preţ decât mărgăritarele, şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.
Mat 13.44;
16În dreapta ei este o viaţă lungă; în stânga ei, bogăţie şi slavă.
Proverbe 8.18;1Tim 4.8;
17Căile ei sunt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sunt nişte cărări paşnice.
Mat 11.29-30;
18Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sunt fericiţi.
Gen 2.9;Gen 3.22;
19Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pământul, şi prin pricepere a întărit El cerurile;
Ps 104.24;Ps 136.5;Proverbe 8.27;Ier 10.12;Ier 51.15;
20prin ştiinţa Lui s-au deschis Adâncurile, şi strecoară norii roua.
Gen 1.9;Deut 33.28;Iov 36.28;
21Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!
22Căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gâtului tău.
Proverbe 1.9;
23Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.
Ps 37.24;Ps 91.11-12;Proverbe 10.9;
24Când te vei culca, vei fi fără teamă, şi când vei dormi, somnul îţi va fi dulce.
Lev 26.6;Ps 3.5;Ps 4.8;
25Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;
Ps 91.5;Ps 112.7;
26căci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.

Îndemnuri la o bună vieţuire.
27Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, când poţi s-o faci.
Rom 13.7;Gal 6.10;
28Nu zice aproapelui tău: „Du-te şi vino iarăşi; îţi voi da mâine!” când ai de unde să dai.
Lev 19.13;Deut 24.15;
29Nu gândi rău împotriva aproapelui tău, când locuieşte liniştit lângă tine.
30Nu te certa fără pricină cu cineva, când nu ţi-a făcut nici un rău.
Rom 12.18;
31Nu pizmui pe omul asupritor, şi nu alege nici una din căile lui!
Ps 37.1;Ps 73.3;Proverbe 24.1;
32Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană.
Ps 25.14;
33Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvântează.
Lev 26.14;Ps 37.22;Zah 5.4;Mal 2.2;Ps 1.3;
34Când are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.
Iac 4.6;1Pet 3.5;
35Înţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.
4

1Ascultaţi, fiilor, învăţătura unui tată, şi luaţi aminte, ca să pricepeţi;
Ps 34.11;Proverbe 1.8;
2căci eu vă dau sfaturi bune: nu lepădaţi învăţătura mea.
3Căci când eram încă fiu la tatăl meu, şi fiu gingaş şi singur la mama mea,
1Cron 29.1;
4el mă învăţa atunci, şi-mi zicea: „Păstrează bine în inima ta cuvintele mele, păzeşte învăţăturile mele, şi vei trăi!
1Cron 28.9;Efes 6.4;Proverbe 7.2;
5Dobândeşte înţelepciune, dobândeşte pricepere; nu uita cuvintele gurii mele, şi nu te abate de la ele.
Proverbe 2.2-3;
6N-o părăsi, şi ea te va păzi; iubeşte-o, şi te va ocroti!
2Tes 2.10;
7Iată începutul înţelepciunii: dobândeşte înţelepciunea, şi cu tot ce ai, dobândeşte priceperea.
Mat 13.44;Luc 10.42;
8Înalţă-o, şi ea te va înălţa; ea va fi slava ta, dacă o vei îmbrăţişa.
1Sam 2.30;
9Ea îţi va pune pe cap o cunună plăcută, te va împodobi cu o strălucită cunună împărătească.
Proverbe 1.9;Proverbe 3.22;
10Ascultă, fiule, primeşte cuvintele mele, şi anii vieţii tale se vor înmulţi.
Proverbe 3.2;
11Eu îţi arăt calea înţelepciunii, te povăţuiesc pe cărările neprihănirii.
12Când vei umbla, pasul nu-ţi va fi stânjenit; şi când vei alerga, nu te vei poticni.
Ps 18.36;Ps 91.11-12;
13Ţine învăţătura, n-o lăsa din mână; păstrează-o, căci ea este viaţa ta.
14Nu intra pe cărarea celor răi, şi nu umbla pe calea celor nelegiuiţi!
Ps 1.1;Proverbe 1.10-15;
15Fereşte-te de ea, nu trece pe ea; ocoleşte-o, şi treci înainte!
16Căci ei nu dorm, dacă n-au făcut răul, le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă;
Ps 36.4;Isa 57.20;
17căci ei mănâncă pâine nelegiuită, şi beau vin stors cu sila.
18Dar cărarea celor neprihăniţi este ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire merge mereu crescând până la miezul zilei.
Mat 5.14-45;Filp 2.15;2Sam 23.4;
19Calea celor răi este ca întunericul gros: ei nu văd de ce se vor poticni.
1Sam 2.9;Iov 18.5-6;Isa 59.9-10;Ier 23.12;Ioan 12.35;
20Fiule, ia aminte la cuvintele mele, pleacă-ţi urechea la vorbele mele!
21Să nu se depărteze cuvintele acestea de ochii tăi, păstrează-le în fundul inimii tale!
Proverbe 3.3-21;Proverbe 2.1;
22Căci ele sunt viaţă pentru cei ce le găsesc, şi sănătate pentru tot trupul lor.
Proverbe 3.8;Proverbe 12.18;
23Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieţii.
24Izgoneşte neadevărul din gura ta; şi depărtează viclenia de pe buzele tale!
25Ochii tăi să privească drept, şi pleoapele tale să caute drept înaintea ta.
26Cărarea pe care mergi să fie netedă, şi toate căile tale să fie hotărâte:
27nu te abate nici la dreapta nici la stânga, şi fereşte-te de rău.
Deut 5.32;Deut 28.14;Ios 1.7;Isa 1.16;Rom 12.9;
Fereşte-te de desfrânare.
5

1Fiule, ia aminte la înţelepciunea mea, şi pleacă urechea la învăţătura mea,
2ca să fii cu chibzuinţă, şi buzele tale să aibă cunoştinţă.
Mal 2.7;
3Căci buzele femeii străine strecoară miere, şi cerul gurii ei este mai lunecos decât untdelemnul;
Proverbe 2.16;Proverbe 6.24;Ps 55.21;
4dar la urmă este amară ca pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri.
Ecl 7.26;Evr 4.12;
5Picioarele ei pogoară la moarte, paşii ei dau în locuinţa morţilor.
Proverbe 7.27;
6Aşa că ea nu poate găsi calea vieţii, rătăceşte în căile ei, şi nu ştie unde merge.
7Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi nu vă abateţi de la cuvintele gurii mele:
8depărtează-te de drumul care duce la ea, şi nu te apropia de uşa casei ei,
9ca nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta, şi unui om fără milă anii tăi;
10ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta, şi tu să te trudeşti pentru casa altuia;
11ca nu cumva să gemi, la urmă, când carnea şi trupul ţi se vor istovi,
12şi să zici: „Cum am putut eu să urăsc certarea, şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea?
Proverbe 1.29;Proverbe 1.25;Proverbe 12.1;
13Cum am putut să n-ascult glasul învăţătorilor mei, şi să nu iau aminte la cei ce mă învăţau?
14Cât pe ce să mă nenorocesc de tot în mijlocul poporului şi adunării!”
15Bea apă din fântâna ta, şi din izvoarele puţului tău.
16Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară? Şi să-ţi curgă râurile pe pieţele de obşte?
17Lasă-le să fie numai pentru tine, şi nu pentru străinii de lângă tine.
18Izvorul tău să fie binecuvântat, şi bucură-te de nevasta tinereţii tale.
Mal 2.14;
19Cerboaică iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!
Cînt 2.9;Cînt 4.5;Cînt 7.3;
20Şi pentru ce, fiule, ai fi îndrăgostit de o străină, şi ai îmbrăţişa sânul unei necunoscute?
Proverbe 2.16;Proverbe 7.5;
21Căci căile omului sunt lămurite înaintea ochilor Domnului, şi El vede toate cărările lui.
2Cron 16.9;Iov 31.4;Iov 34.21;Proverbe 15.3;Ier 16.17;Ier 32.19;Osea 7.2;Evr 4.13;
22Cel rău este prins în înseşi nelegiuirile lui, şi este apucat de legăturile păcatului lui.
Ps 9.15;
23El va muri din lipsă de înfrânare, se va poticni din prea multa lui nebunie.
Iov 4.21;Iov 36.12;
Asupra chezăşiei.
6

1Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,
Proverbe 11.15;Proverbe 17.18;Proverbe 20.16;Proverbe 22.26;Proverbe 27.13;
2dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,
3fă totuşi lucrul acesta, fiule: dezleagă-te, căci ai căzut în mâna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pământ, şi stăruie de el.
4Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!
Ps 132.4;
5Scapă din mâna lui cum scapă căprioara din mâna vânătorului, şi ca pasărea din mâna păsărarului…

Fereşte-te de lenevie.
6Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!
Iov 12.7;
7Ea n-are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpân;
8totuşi îşi pregăteşte hrana vara, şi strânge de ale mâncării în timpul secerişului.
9Până când vei sta culcat, leneşule? Când te vei scula din somnul tău?
Proverbe 24.33-34;
10Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi!…
11Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.
Proverbe 10.4;Proverbe 13.4;Proverbe 20.4;
Fereşte-te de răutate.
12Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,
13clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.
Iov 15.12;Ps 35.19;Proverbe 10.10;
14Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într-una, şi stârneşte certuri.
Mic 2.1;Proverbe 6.19;
15De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.
Ier 19.11;2Cron 36.16;
16Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sunt urâte:
17ochii trufaşi, limba mincinoasă, mâinile… care varsă sânge nevinovat,
Ps 18.27;Ps 101.5;Ps 120.2.3;Isa 1.15;
18inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău,
Gen 6.5;Isa 59.7;Rom 3.15;
19martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stârneşte certuri între fraţi.
Ps 27.12;Proverbe 19.5;Proverbe 6.14;
Fereşte-te de preacurvie.
20Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:
Proverbe 1.8;Efes 6.1;
21leagă-le necurmat la inimă, atârnă-le de gât.
Proverbe 3.3;Proverbe 7.3;
22Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!
Proverbe 3.23-24;Proverbe 2.11;
23Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sunt calea vieţii.
Ps 19.8;Ps 119.105;
24Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.
Proverbe 2.16;Proverbe 5.3;Proverbe 7.5;
25N-o pofti în inima ta pentru frumuseţea ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.
Mat 5.28;
26Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămâne decât cu o bucată de pâine, şi femeia măritată întinde… o cursă unui suflet scump.
Proverbe 29.3;Gen 39.14;Ezec 13.18;
27Poate cineva să ia foc în sân, fără să i se aprindă hainele?
28Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să-i ardă picioarele?
29Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: oricine se atinge de ea nu va rămâne nepedepsit.
30Hoţul nu este urgisit când fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;
31Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.
Exod 22.1-4;
32Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.
Proverbe 7.7;
33Nu va avea decât rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.
34Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n-are milă în ziua răzbunării;
35nu se uită la nici un preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.

Ispita preacurviei şi urmările ei.
7

1Fiule, păstrează cuvintele mele, şi ţine la tine sfaturile mele.
Proverbe 2.1;
2Ţine sfaturile mele, şi vei trăi; păzeşte învăţăturile mele ca lumina ochilor.
Lev 18.5;Proverbe 4.4;Isa 55.3;Deut 32.10;
3Leagă-le la degete, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.
Deut 6.8;Deut 11.18;Proverbe 3.3;Proverbe 6.21;
4Zi înţelepciunii: „Tu eşti sora mea!” Şi numeşte priceperea prietena ta, –
5ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuinţează cuvinte ademenitoare.
Proverbe 2.16;Proverbe 5.3;Proverbe 6.24;
6Stăteam la fereastra casei mele, şi mă uitam prin zăbrele.
7Am zărit printre cei neîncercaţi, am văzut printre tineri pe un băiat fără minte.
Proverbe 6.32;Proverbe 9.4-16;
8Trecea pe uliţă, la colţul unde stătea una din aceste străine, şi a apucat pe calea care ducea spre locuinţa ei.
9Era în amurg, seara, în noaptea neagră şi întunecoasă.
Iov 24.15;
10Şi, iată că, i-a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă şi cu inima şireată.
11Era bună de gură şi fără astâmpăr; picioarele nu-i puteau sta acasă:
Proverbe 9.13;1Tim 5.13;Tit 2.5;
12când în uliţă, când în pieţe, pe la toate colţurile stătea la pândă.
13Ea l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat, şi cu o faţă fără ruşine i-a zis:
14″Eram datoare cu o jertfă de mulţumire, azi mi-am împlinit juruinţele.
15De aceea ţi-am ieşit înainte, să te caut, şi te-am şi găsit.
16Mi-am împodobit patul cu învelitori, cu aşternut de pânzeturi din Egipt;
17mi-am stropit aşternutul cu smirnă, aloe şi scorţişoară.
Isa 19.9;
18Vino, să ne îmbătăm de dragoste până dimineaţă, să ne desfătăm cu dezmierdări!
19Căci bărbatul meu nu este acasă, a plecat într-o călătorie lungă,
20a luat cu el sacul cu bani, şi nu se va întoarce acasă decât la luna nouă.”
21Tot vorbindu-i, ea l-a ademenit, şi l-a atras cu buzele ei ademenitoare.
Proverbe 5.3;Ps 12.2;
22Deodată a început să meargă după ea, ca boul care se duce la măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă,
23ca pasărea care dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa, până ce săgeata îi străpunge ficatul.
Ecl 9.12;
24Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi luaţi aminte la cuvintele gurii mele.
25Să nu ţi se abată inima spre calea unei asemenea femei, nu te rătăci pe cărările ei.
26Căci ea a făcut să cadă multe jertfe, şi mulţi sunt cei pe care i-a ucis ea.
Neem 13.26;
27Casa ei este drumul spre locuinţa morţilor, drumul care pogoară spre locaşurile morţii.
Proverbe 2.18;Proverbe 5.5;Proverbe 9.18;
Strigarea înţelepciunii.
8

1Nu strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul?
Proverbe 1.20;Proverbe 9.3;
2Ea se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspântii,
3şi strigă lângă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:
4″Oamenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.
5Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!
6Ascultaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.
Proverbe 22.20;
7Căci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!
8Toate cuvintele gurii mele sunt drepte, n-au nimic neadevărat nici sucit în ele.
9Toate sunt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru cei ce au găsit ştiinţa.
10Primiţi mai degrabă învăţăturile mele decât argintul, şi mai degrabă ştiinţa decât aurul scump.
11Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.
Iov 28.15;Ps 19.10;Ps 119.127;Proverbe 3.14-15;Proverbe 4.5-7;Proverbe 16.16;
12Eu, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.
13Frica de Domnul este urârea răului; trufia şi mândria, purtarea rea şi gura… mincinoasă, iată ce urăsc eu.
Proverbe 16.6;Proverbe 6.17;Proverbe 4.24;
14De la mine vine sfatul şi izbânda, eu sunt priceperea, a mea este puterea.
Ecl 7.19;
15Prin mine împărăţesc împăraţii şi dau voievozii porunci drepte.
Dan 2.21;Rom 13-1;
16Prin mine cârmuiesc dregătorii, şi mai marii, toţi judecătorii pământului.
17Eu iubesc pe cei ce mă iubesc, şi cei ce mă caută cu tot dinadinsul mă găsesc.
1Sam 2.30;Ps 91.14;Ioan 14.21;Iac 1.5;
18Cu mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.
Proverbe 3.16;Mat 6.33;
19Rodul meu este mai bun decât aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.
Proverbe 3.14;Proverbe 8.10;
20Eu umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii,
21ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu vistieriile.

Obârşia înţelepciunii.
22Domnul m-a făcut cea dintâi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.
Proverbe 3.19;Ioan 1.1;
23Eu am fost aşezată din veşnicie, înainte de orice început, înainte de a fi pământul.
Ps 2.6;
24Am fost născută când încă nu erau adâncuri, nici izvoare încărcate cu ape;
25am fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,
Iov 15.7-8;
26când nu era încă nici pământul, nici câmpiile, nici cea dintâi fărâmă din pulberea lumii.
27Când a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; când a tras o zare pe faţa adâncului,
28când a pironit norii sus, şi când au ţâşnit cu putere izvoarele adâncului,
29când a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, când a pus temeliile pământului,
Gen 1.9-10;Iov 38.10-11;Ps 33.7;Ps 104.9;Ier 5.22;Iov 38.4;
30eu eram meşterul Lui, la lucru lângă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucând neîncetat înaintea Lui,
Ioan 1.1-18;Mat 3.17;Col 1.13;
31jucând pe rotocolul pământului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.
Ps 16.3;
32Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de cei ce păzesc căile mele!
Ps 119.1-2;Ps 128.1-2;Luc 11.28;
33Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.
34Ferice de omul care m-ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.
Proverbe 3.13-18;
35Căci cel ce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.
Proverbe 12.2;
36Dar cel ce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi cei ce mă urăsc pe mine, iubesc moartea.
Proverbe 2.20;
Strigarea prietenoasă a înţelepciunii.
9

1Înţelepciunea şi-a zidit casa, şi-a tăiat cei şapte stâlpi.
Mat 16.18;Efes 2.20-22;1Pet 2.5;
2Şi-a junghiat vitele, şi-a amestecat vinul, şi-a pus masa.
Mat 22.3;Proverbe 9.5;Proverbe 23.30;
3Şi-a trimis slujnicele, şi strigă, de pe… vârful înălţimilor cetăţii:
Rom 10.15;Proverbe 8.1-2;Proverbe 9.14;
4″Cine este prost, să vină încoace!” Celor lipsiţi de pricepere le zice:
Proverbe 9.16;Proverbe 6.32;Mat 11.25;
5″Veniţi de mâncaţi din pâinea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!
Proverbe 9.2;Cînt 5.1;Isa 55.1;Ioan 6.27;
6Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!”
7Cel ce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi cel ce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.
8Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!
9Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!
Mat 13.12;
10Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.
Iov 28.28;Ps 111.10;Proverbe 1.7;
11Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.
Proverbe 3.2-16;Proverbe 10.27;
12Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.
Iov 35.6-7;Proverbe 16.26;
Îndemn împotriva ademenirii nebuniei.
13Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.
Proverbe 7.11;
14Ea stă totuşi la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,
Proverbe 9.3;
15ca să strige la trecătorii, care merg pe calea cea dreaptă:
16″Cine este prost, să vină aici!” Iar celui fără minte îi zice:
Proverbe 9.4;
17″Apele furate sunt dulci, şi pâinea luată pe ascuns este plăcută!”
Proverbe 20.17;
18El nu ştie că acolo sunt morţii, şi că oaspeţii ei sunt în văile locuinţei morţilor.
Proverbe 2.18;Proverbe 7.27;
Binecuvântarea dreptăţii, blestemul păcatului.
10

1Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mâhnirea mamei sale.
Proverbe 15.20;Proverbe 17.21-25;Proverbe 19.13;Proverbe 29.3.15;
2Comorile câştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte de la moarte.
Ps 49.6;Proverbe 11.4;Luc 12.19-20;Dan 4.27;
3Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.
Ps 10.14;Ps 34.9-10;Ps 37.25;
4Cine lucrează cu o mână leneşă sărăceşte, dar mâna celor harnici îmbogăţeşte.
Proverbe 12.24;Proverbe 19.15;Proverbe 13.4;Proverbe 21.5;
5Cine strânge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.
Proverbe 12.4;Proverbe 17.2;Proverbe 19.26;
6Pe capul celui neprihănit sunt binecuvântări, dar gura celor răi ascunde silnicie.
Proverbe 10.11;Est 7.8;
7Pomenirea celui neprihănit este binecuvântată, dar numele celor răi putrezeşte. –
Ps 9.5-6;Ps 112.6;Ecl 8.10;
8Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. –
Proverbe 10.10;
9Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strâmbe se dă singur de gol. –
Ps 23.4;Ps Proverbe;Ps 28.18;Isa 33.15-16;
10Cine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. –
Proverbe 6.13;Proverbe 10.8;
11Gura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde silnicie. –
Ps 37.30;Proverbe 13.14;Proverbe 18.4;Ps 107.42;Proverbe 10.6;
12Ura stârneşte certuri, dar dragostea acoperă toate greşelile. –
Proverbe 17.9;1Cor 13.4;1Pet 4.8;
13Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. –
Proverbe 26.3;
14Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. –
Proverbe 18.7;Proverbe 21.23;
15Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. –
Iov 31.24;Ps 52.7;Proverbe 18.11;1Tim 6.17;
16Cel neprihănit îşi întrebuinţează câştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. –
17Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. –
18Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspândeşte bârfelile este un nebun. –
Ps 15.3;
19Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. –
Ecl 5.3;Iac 3.2;
20Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. –
21Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n-au judecată. –
22Binecuvântarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de nici un necaz. –
Gen 24.35;Gen 26.12;Ps 37.22;
23Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. –
Proverbe 14.9;Proverbe 15.21;
24Celui rău de ce se teme aceea i se întâmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. –
Iov 15.21;Ps 145.19;Mat 5.6;1Ioan 5.14-15;
25Cum trece vârtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii veşnice. –
Ps 37.9-10;Ps 15.5;Proverbe 10.30;Mat 7.24-25;Mat 16.18;
26Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce-l trimite. –
27Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sunt scurtaţi. –
Proverbe 9.11;Iov 15.32-33;Iov 22.16;Ps 55.23;Ecl 7.17;
28Aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decât bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri. –
Iov 8.13;Iov 11.20;Ps 112.10;Proverbe 11.7;Ps 1.6;Ps 37.20;
29Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. –
30Cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară. –
Ps 37.22-29;Ps 125.1;Proverbe 10.25;
31Gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. –
Ps 37.20;
32Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.
11

1Cumpăna înşelătoare este urâtă Domnului, dar cântăreala dreaptă Îi este plăcută.
Lev 19.35-36;Deut 25.13-16;Proverbe 16.11;Proverbe 20.10-23;
2Când vine mândria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.
Proverbe 15.33;Proverbe 16.18;Proverbe 18.12;Dan 4.30-31;
3Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cârmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.
Proverbe 13.6;
4În ziua mâniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte de la moarte.
Proverbe 10.2;Ezec 7.19;Ţef 1.18;Gen 7.1;
5Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăşi răutatea lui.
Proverbe 5.22;Ecl 10.8;
6Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sunt prinşi de răutatea lor.
7La moartea celui rău, îi piere nădejdea, şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.
Proverbe 10.28;
8Cel neprihănit este scăpat din strâmtoare, şi cel rău îi ia locul.
Proverbe 21.18;
9Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sunt scăpaţi prin ştiinţă.
Iov 8.13;
10Când le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi când pier cei răi, toţi strigă de veselie.
Est 8.15;Proverbe 28.12-28;
11Cetatea se înalţă prin binecuvântarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. –
Proverbe 29.8;
12Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. –
13Cine umblă cu bârfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s-a încredinţat. –
Lev 19.16;Proverbe 20.19;
14Când nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici. –
Reg 12.1;Proverbe 15.22;Proverbe 24.6;
15Cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. –
Proverbe 6.1;
16O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie. –
Proverbe 31.30;
17Omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi tulbură însăşi carnea lui. –
Mat 5.7;Mat 25.34;
18Cel rău dobândeşte un câştig înşelător, dar cel ce seamănă neprihănirea are o adevărată plată. –
Osea 10.12;Gal 6.8-9;Iac 3.18;
19Adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea. –
20Cei cu inima stricată sunt o scârbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sunt plăcuţi.
21Hotărât: cel rău nu va rămâne nepedepsit, dar sămânţa celor neprihăniţi va fi scăpată. –
Proverbe 16.5;Ps 112.2;
22Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în râtul unui porc. –
23Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mânie. –
Rom 2.8-9;
24Unul, care dă cu mâna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decât să sărăcească. –
Ps 112.9;
25Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. –
2Cor 9.6-10;Mat 5.7;
26Cine opreşte grâul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce-l vinde vine binecuvântarea. –
Amos 8.5-6;Iov 29.13;
27Cine urmăreşte binele, îşi câştigă bunăvoinţă, dar cine urmăreşte răul este atins de el. –
Est 7.10;Ps 7.15-16;Ps 9.15-16;Ps 10.2;Ps 57.6;
28Cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul. –
Iov 31.24;Ps 52.7;Marc 10.24;Luc 12.21;1Tim 6.17;Ps 1.3;Ps 52.8;Ps 92.12;Ier 17.8;
29Cine îşi tulbură casa va moşteni vânt, şi nebunul va fi robul omului înţelept! –
Ecl 5.16;
30Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept câştigă suflete. –
Dan 12.3;1Cor 9.19;Iac 5.20;
31Iată, cel neprihănit este răsplătit pe pământ; cu cât mai mult cel rău şi păcătos!
Ier 25.29;1Pet 4.17-18;
12

1Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa; dar cine urăşte mustrarea, este prost. –
2Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului, dar Domnul osândeşte pe cel plin de răutate.
Proverbe 8.35;
3Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina. –
Proverbe 10.25;
4O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care-i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui. –
Proverbe 31.23;1Cor 11.7;Proverbe 14.30;
5Gândurile celor neprihăniţi nu sunt decât dreptate, dar sfaturile celor răi nu sunt decât înşelăciune. –
6Cuvintele celor răi sunt nişte curse ca să verse sânge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. –
Proverbe 1.11-18;Proverbe 14.3;
7Cei răi sunt răsturnaţi, şi nu mai sunt, dar casa celor neprihăniţi rămâne în picioare! –
Ps 37.36-37;Proverbe 11.21;Mat 7.24-27;
8Un om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit. –
1Sam 25.17;
9Mai bine să fii într-o stare smerită şi să ai o slugă, decât să faci pe fudulul şi să n-ai ce mânca. –
Proverbe 13.7;Deut 25.4;
10Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.
11Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pâine, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. –
Gen 3.19;Proverbe 28.19;Proverbe 6.32;
12Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte. –
13În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. –
Proverbe 18.7;2Pet 2.9;
14Prin rodul gurii te saturi de bunătăţi, şi fiecare primeşte după lucrul mâinilor lui. –
Proverbe 13.2;Proverbe 18.20;Isa 3.10-11;
15Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. –
Proverbe 3.7;Luc 18.11;
16Nebunul îndată îşi dă pe faţă mânia, dar înţeleptul ascunde ocara. –
Proverbe 29.11;
17Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. –
Proverbe 14.5;
18Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. –
Ps 57.4;Ps 59-7;Ps 64.3;Ps 52.5;Proverbe 19.9;
19Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decât o clipă. –
20Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru cei ce sfătuiesc la pace. –
21Nici o nenorocire nu se întâmplă celui neprihănit, dar cei răi sunt năpădiţi de rele. –
22Buzele mincinoase sunt urâte Domnului, dar cei ce lucrează cu adevăr îi sunt plăcuţi. –
Proverbe 6.17;Proverbe 11.20;Apoc 22.15;
23Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. –
Proverbe 13.16;Proverbe 15.2;
24Mâna celor harnici va stăpâni, dar mâna leneşă va plăti bir. –
Proverbe 10.4;
25Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. –
Proverbe 15.13;Isa 50.4;
26Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. –
27Leneşul nu-şi frige vânatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. –
28Pe cărarea neprihănirii este viaţa, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. –
13

1Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n-ascultă mustrarea. –
1Sam 2.25;
2Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de silnicie. –
Proverbe 12.14;
3Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. –
Ps 39.1;Proverbe 21.23;Iac 3.2;
4Leneşul doreşte mult, şi totuşi, n-are nimic, dar cei harnici se satură. –
Proverbe 10.4;
5Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urât şi se acoperă de ruşine. –
6Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. –
Proverbe 11.3-6;
7Unul face pe bogatul, şi n-are nimic, altul face pe săracul, şi are totuşi mari avuţii, –
Proverbe 12.9;
8Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n-ascultă mustrarea. –
9Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. –
Iov 18.5-6;Iov 21.17;Proverbe 24.20;
10Prin mândrie se aţâţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. –
11Bogăţia câştigată fără trudă scade, dar ce se strânge încetul cu încetul, creşte. –
Proverbe 10.2;Proverbe 20.21;
12O nădejde amânată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. –
Proverbe 13.19;
13Cine nesocoteşte Cuvântul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. –
2Cron 36.16;
14Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. –
Proverbe 10.11;Proverbe 14.27;Proverbe 16.22;2Sam 22.6;
15O minte sănătoasă câştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. –
16Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. –
Proverbe 12.23;Proverbe 15.2;
17Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. –
Proverbe 25.13;
18Sărăcia şi ruşinea sunt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. –
Proverbe 15.5.31;
19Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urât să se lase de rău. –
Proverbe 13.12;
20Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. –
21Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.
Ps 32.10;
22Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sunt păstrate pentru cel neprihănit. –
Iov 27.16-17;Proverbe 28.8;Ecl 2.26;
23Ogorul pe care-l desţeleneşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. –
Proverbe 12.11;
24Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine-l iubeşte, îl pedepseşte îndată. –
Proverbe 19.18;Proverbe 22.15;Proverbe 23.13;Proverbe 29.15-17;
25Cel neprihănit mănâncă până se satură, dar pântecele celor răi duce lipsă. –
Ps 34.10;Ps 37.3;
14

1Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei. –
Proverbe 24.3;Rut 4.11;
2Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strâmbe, Îl nesocoteşte. –
Iov 12.4;
3În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. –
Proverbe 12.6;
4Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade. –
5Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.
Exod 20.16;Exod 23.1;Proverbe 6.19;Proverbe 12.17;Proverbe 14.25;
6Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n-o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. –
Proverbe 8.9;Proverbe 17.24;
7Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. –
8Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşeală pe ei înşişi. –
9Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. –
Proverbe 10.23;
10Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. –
11Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. –
Iov 8.15;
12Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. –
Proverbe 16.25;Rom 6.21;
13De multe ori chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită, şi bucuria poate sfârşi prin necaz. –
Proverbe 5.4.Ecl;
14Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. –
Proverbe 1.31;Proverbe 12.14;
15Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. –
16Înţeleptul se teme şi se abate de la rău, dar nesocotitul este îngâmfat şi fără frică. –
Proverbe 22.3;
17Cine este iute la mânie face prostii, şi omul plin de răutate se face urât. –
18Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sunt încununaţi cu ştiinţă. –
19Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. –
20Săracul este urât chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. –
Proverbe 19.7;
21Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. –
Ps 41.1;Ps 112.9;
22În adevăr cei ce gândesc răul se rătăcesc. dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.
23Oriunde se munceşte este şi câştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. –
24Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n-au altceva decât nebunie. –
25Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. –
Proverbe 14.5;
26Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. –
27Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. –
Proverbe 13.14;
28Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voievodului. –
29Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. –
Proverbe 16.32;Iac 1.19;
30O inimă liniştită este viaţa trupului, dar pizma este putrezirea oaselor. –
Ps 112.10;Proverbe 12.4;
31Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. –
Proverbe 17.5;Mat 25.40-45;Iov 31.15-16;Proverbe 22.2;
32Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. –
Iov 13.15;Iov 19.26;Ps 23.4;Ps 37.37;2Cor 1.9;2Cor 5.8;2Tim 4.18;
33Înţelepciunea se odihneşte într-o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. –
Proverbe 12.16;Proverbe 29.11;
34Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. –
35Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mânia lui.
Mat 24.45-47;
15

1Un răspuns blând potoleşte mânia, dar o vorbă aspră aţâţă mânia.
Jud 8.1-3;Proverbe 25.15;1Sam 25.10;1Imp 12.13-16;
2Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. –
Proverbe 15.28;Proverbe 12.23;Proverbe 13.16;
3Ochii Domnului sunt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. –
Iov 34.21;Proverbe 5.21;Ier 16.17;Ier 32.19;Evr 4.13;
4Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. –
5Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. –
Proverbe 10.1;Proverbe 13.18;Proverbe 15.31.32;
6În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în câştigurile celui rău este tulburare. –
7Buzele înţelepţilor seamănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. –
8Jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. –
Proverbe 21.27;Proverbe 28.9;Isa 1.11;Isa 61.8;Isa 66.3;Ier 6.20;Ier 7.22;Amos 5.22;
9Calea celui rău este urâtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. –
Proverbe 21.21;1Tim 6.11;
10Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. –
1Imp 22.8;Proverbe 5.12;Proverbe 10.17;
11Locuinţa morţilor şi Adâncul sunt cunoscute Domnului, cu cât mai mult inimile oamenilor! –
Iov 26.6;Ps 139.8;2Cron 6.30;Ps 7.9;Ps 44.21;Ioan 2.24-25;Ioan 21.17;Fapt 1.24;
12Batjocoritorului nu-i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. –
Amos 5.10;2Tim 4.3;
13O inimă veselă înseninează faţa; dar când inima este tristă, duhul este mâhnit. –
Proverbe 17.22;Proverbe 12.25;
14Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. –
15Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima mulţumită are un ospăţ necurmat. –
Proverbe 17.22;
16Mai bine puţin, cu frică de Domnul, decât o mare bogăţie, cu tulburare! –
Ps 37.16;Proverbe 16.8;1Tim 6.6;
17Mai bine un prânz de verdeţuri, şi dragoste, decât un bou îngrăşat, şi ură. –
Proverbe 17.1;
18Un om iute la mânie stârneşte certuri, dar cine este încet la mânie potoleşte neînţelegerile. –
Proverbe 26.21;Proverbe 29.22;
19Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. –
Proverbe 22.5;
20Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mama sa. –
Proverbe 10.1;Proverbe 29.3;
21Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. –
Proverbe 10.23;Efes 5.15;
22Planurile nu izbutesc, când lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc când sunt mulţi sfetnici. –
Proverbe 11.14;Proverbe 20.18;
23Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! –
Proverbe 25.11;
24Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să-l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. –
Filp 3.20;Col 3.1-2;
25Domnul surpă casa celor mândri, dar întăreşte hotarele văduvei. –
Proverbe 12.7;Proverbe 14.11;Ps 68.5-6;Ps 146.9;
26Gândurile rele sunt urâte Domnului, dar cuvintele prietenoase sunt curate înaintea Lui. –
Proverbe 6.16-18;Ps 37.30;
27Cel lacom de câştig îşi tulbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. –
Proverbe 11.19;Isa 5.8;Ier 17.11;
28Inima celui neprihănit se gândeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. –
1Pet 3.15;
29Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. –
Ps 10.1;Ps 34.16;Ps 145.18-19;
30O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. –
31Urechea care ia aminte la învăţăturile care duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. –
Proverbe 15.5;
32Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. –
33Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. –
Proverbe 1.7;Proverbe 18.12;
16

1Planurile pe care le face inima atârnă de om, dar răspunsul pe care-l dă gura vine de la Domnul. –
Proverbe 16.9;Proverbe 19.21;Proverbe 20.24;Ier 10.23;Mat 10.19.20;
2Toate căile omului sunt curate în ochii lui, dar cel ce cercetează duhurile este Domnul. –
Proverbe 21.2;1Sam 16.7;
3Încredinţează-ţi lucrările în mâna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. –
Ps 37.5;Ps 55.22;Mat 6.25;Luc 12.22;Filp 4.6;1Pet 5.7;
4Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. –
Isa 43.7;Rom 11.36;Iov 21.30;Rom 9.22;
5Orice inimă trufaşă este o scârbă înaintea Domnului; hotărât, ea nu va rămâne nepedepsită. –
Proverbe 6.17;Proverbe 8.13;Proverbe 11.21;
6Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate de la rău. –
Dan 4.27;Luc 11.41;Proverbe 14.16;
7Când sunt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. –
8Mai bine puţin, cu dreptate, decât mari venituri, cu strâmbătate. –
Ps 37.16;Proverbe 15.16;
9Inima omului se gândeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. –
Proverbe 16.1;Proverbe 19.21;Ps 37.23;Prov 20.24;Ier 10.23;
10Hotărâri dumnezeieşti sunt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli când judecă. –
11Cântarul şi cumpăna dreaptă vin de la Domnul; toate greutăţile de cântărit sunt lucrarea Lui. –
Lev 19.36;Proverbe 11.1;
12Împăraţilor le este scârbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. –
Proverbe 25.5;Proverbe 29.14;
13Buzele neprihănite sunt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe cel ce vorbeşte cu neprihănire. –
Proverbe 14.35;Proverbe 22.11;
14Mânia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s-o potolească. –
Proverbe 19.12;Proverbe 20.2;
15Seninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. –
Proverbe 19.12;Iov 29.23;Zah 10.1;
16Cu cât mai mult face câştigarea înţelepciunii decât a aurului! Cu cât este mai de dorit câştigarea priceperii decât a argintului! –
Proverbe 8.11-19;
17Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. –
18Mândria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. –
Proverbe 11.2;Proverbe 17.19;Proverbe 18.12;
19Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decât să împarţi prada cu cei mândri. –
20Cine cugetă la Cuvântul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. –
Ps 2.12;Ps 34.8;Ps 125.1;Isa 30.18;Ier 17.7;
21Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. –
22Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. –
Proverbe 13.14;Proverbe 14.27;
23Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea când vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. –
Ps 37.30;Mat 12.34;
24Cuvintele prietenoase sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. –
25Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. –
Proverbe 14.12;
26Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. –
Proverbe 9.12;Ecl 6.7;
27Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. –
28Omul neastâmpărat stârneşte certuri, şi pârâtorul dezbină pe cei mai buni prieteni. –
Proverbe 6.14-19;Proverbe 15.18;Proverbe 26.21;Proverbe 29.22;Proverbe 17.9;
29Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi-l duce pe o cale, care nu este bună. –
Proverbe 1.10;
30Cine închide ochii, ca să se dedea la gânduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvârşit răul. –
31Perii albi sunt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. –
Proverbe 20.29;
32Cel încet la mânie preţuieşte mai mult decât un viteaz, şi cine este stăpân pe sine preţuieşte mai mult decât cine cucereşte cetăţi. –
Proverbe 19.11;
33Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărâre vine de la Domnul. –
17

1Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă! –
Proverbe 15.17;
2Un argat cu minte stăpâneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.
Proverbe 10.5;Proverbe 19.26;
3Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. –
Ps 26.2;Proverbe 27.21;Ier 17.10;Mal 3.3;
4Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. –
5Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l-a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămâne nepedepsit. –
Proverbe 14.31;Iov 31.29;Obad 12;
6Copiii copiilor sunt cununa bătrânilor, şi părinţii sunt slava copiilor lor. –
Ps 127.3;Ps 128.3;
7Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cât mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! –
8Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbândesc. –
Proverbe 18.16;Proverbe 19.6;
9Cine acoperă o greşeală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, dezbină pe prieteni. –
Proverbe 10.12;Proverbe 16.28;
10O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decât o sută de lovituri pe cel nebun. –
11Cel rău nu caută decât răscoală, dar un sol fără milă va fi trimis împotriva lui. –
12Mai bine să întâlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decât un nebun în timpul nebuniei lui. –
Osea 13.8;
13Celui ce întoarce rău pentru bine, nu-i va părăsi răul casa. –
Ps 109.4-5;Ier 18.20;Rom 12.17;1Tes 5.15;1Pet 3.9;
14Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; de aceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. –
Proverbe 20.3;1Tes 4.11;
15Cel ce iartă pe vinovat şi osândeşte pe cel nevinovat, sunt amândoi o scârbă înaintea Domnului. –
Exod 23.7;Proverbe 24.24;Isa 5.23;
16La ce slujeşte argintul în mâna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?… Dar n-are minte. –
Proverbe 21.25-26;
17Prietenul adevărat iubeşte oricând, şi în nenorocire ajunge ca un frate. –
Rut 1.16;Proverbe 18.24;
18Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. –
Proverbe 6.1;Proverbe 11.15;
19Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. –
Proverbe 16.18;
20Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. –
Iac 3.8;
21Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. –
Proverbe 10.1;Proverbe 19.13;Proverbe 17.25;
22O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele. –
Proverbe 12.25;Proverbe 15.13-15;Ps 22.15;
23Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. –
Exod 23.8;
24Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pământului. –
Proverbe 14.6;Ecl 2.14;Ecl 8.1;
25Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l-a născut. –
Proverbe 10.1;Proverbe 15.20;Proverbe 19.13;Proverbe 17.21;
26Nu este bine să osândeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. –
Proverbe 17.15;Proverbe 18.5;
27Cine îşi înfrânează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. –
Iac 1.19;
28Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţine gura.
Iov 13.5;
18

1Cel ursuz caută ce-i place lui, se supără de orice lucru bun. –
2Nebunului nu-i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. –
3Când vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. –
4Cuvintele gurii unui om sunt ca nişte ape adânci; izvorul înţelepciunii este ca un şuvoi care curge într-una. –
Proverbe 10.11;Proverbe 20.5;Ps 78.2;
5Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. –
Lev 19.15;Deut 1.17;Deut 16.19;Proverbe 24.23;Proverbe 28.21;
6Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură până stârneşte lovituri. –
7Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sunt o cursă pentru suflet. –
Proverbe 10.14;Proverbe 12.13;Proverbe 13.3;Ecl 10.12;
8Cuvintele bârfitorului sunt ca prăjiturile: alunecă până în fundul măruntaielor. –
Proverbe 12.18;Proverbe 26.22;
9Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. –
Proverbe 28.24;
10Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. –
2Sam 22.3-51;Ps 18.2;Ps 27.1;Ps 61.3-4;Ps 91.2;Ps 144.2;
11Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. –
Proverbe 10.15;
12Înainte de pieire, inima omului se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. –
Proverbe 11.2;Proverbe 15.33;Proverbe 16.18;
13Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. –
Ioan 7.51;
14Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborât de întristare, cine-l va ridica? –
15O inimă pricepută dobândeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. –
16Darurile unui om îi fac loc, şi-i deschid intrarea înaintea celor mari. –
Gen 32.20;1Sam 25.27;Proverbe 17.8;Proverbe 21.14;
17Cel care vorbeşte întâi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celălalt, şi-l ia la cercetare. –
18Sorţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. –
19Fraţii nedreptăţiţi sunt mai greu de câştigat decât o cetate întărită, şi certurile lor sunt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. –
20Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. –
Proverbe 12.14;Proverbe 13.2;
21Moartea şi viaţa sunt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mânca roadele. –
Mat 12.37;
22Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care-l capătă de la Domnul. –
Proverbe 19.14;Proverbe 31.10;
23Săracul vorbeşte rugându-se, dar bogatul răspunde cu asprime. –
Iac 2.3;
24Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decât un frate. –
Proverbe 17.17;
19

1Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decât un bogat cu buze stricate şi nebun. –
Proverbe 28.6;
2Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. –
3Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cârteşte împotriva Domnului cu inima lui. –
Ps 37.7;
4Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. –
Proverbe 14.20;
5Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. –
Proverbe 19.9;Proverbe Exod;Proverbe 23.1;Deut 19.16-19;Proverbe 6.19;Proverbe 21.28;
6Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sunt prieteni cu cel ce dă daruri. –
Proverbe 29.26;Proverbe 17-8;Proverbe 18.16;Proverbe 21.14;
7Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. –
Proverbe 14.20;Ps 38.11;
8Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. –
Proverbe 16.20;
9Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni va pieri, –
Proverbe 19.5;
10Unui nebun nu-i stă bine să trăiască în desfătări, cu atât mai puţin unui rob să stăpânească peste voievozi. –
Proverbe 30.22;Ecl 10.6-7;
11Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. –
Proverbe 14.29;Iac 1.19;Proverbe 16.32;
12Mânia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. –
Proverbe 16.14-15;Proverbe 20.2;Proverbe 28.15;Osea 14.5;
13Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gâlcevitoare este ca o streaşină de pe care picură într-una. –
Proverbe 10.1;Proverbe 15.20;Proverbe 17.21-25;Proverbe 21.9-19;Proverbe 27.15;
14Casa şi averea le moştenim de la părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar de la Domnul. –
2Cor 12.14;Proverbe 18.22;
15Lenea te cufundă într-un somn adânc, şi sufletul molatic suferă de foame. –
Proverbe 6.9;Proverbe 10.4;Proverbe 20.13;Proverbe 23.21;
16Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. –
Luc 10.28;Luc 11.28;
17Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. –
Proverbe 28.27;Ecl 11.1;Mat 10.42;Mat 25.40;2Cor 9.6-8;Evr 6.10;
18Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori. –
Proverbe 13.24;Proverbe 23.13;Proverbe 29.17;
19Cel pe care-l apucă mânia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă-l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. –
20Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! –
Ps 37.37;
21Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărârea Domnului, aceea se împlineşte. –
Iov 23.13;Ps 33.10-11;Proverbe 16.1-9;Isa 14.26-27;Isa 46.10;Fapt 5.39;Evr 6.17;
22Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decât nu mincinos. –
23Frica de Domnul duce la viaţă, şi cel ce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. –
1Tim 4.8;
24Leneşul îşi vâră mâna în strachină, şi n-o duce înapoi la gură. –
Proverbe 15.19;Proverbe 26.13-15;
25Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră… pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. –
Proverbe 21.11;Deut 13.11;Proverbe 9.8;
26Cine jefuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mama sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. –
Proverbe 17.2;
27Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. –
28Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. –
Iov 15.16;Iov 20.12-13;Iov 34.7;
29Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.
Proverbe 10.13;Proverbe 26.3;
20

1Vinul este batjocoritor, băuturile tari sunt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. –
Gen 9.21;Proverbe 23.29-30;Isa 28.7;Osea 4.11;
2Frica pe care o insuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuşi. –
Proverbe 16.14;Proverbe 19.12;Proverbe 8.36;
3Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpânit de aprindere. –
Proverbe 17.14;
4Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vrea să strângă roade, dar nu este nimic! –
Proverbe 10.4;Proverbe 19.24;Proverbe 19.15;
5Sfaturile în inima omului sunt ca nişte ape adânci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. –
Proverbe 18.4;
6Mulţi oameni îşi trâmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? –
Proverbe 25.14;Mat 6.2;Luc 18.11;Ps 12.1;Luc 18.8;
7Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! –
2Cor 1.12;Ps 37.26;Ps 112.2;
8Împăratul, care stă pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. –
Proverbe 20.26;
9Cine poate zice: „Mi-am curăţit inima, sunt curat de păcatul meu?” –
1Imp 8.46;2Cron 6.36;Iov 14.4;Ps 51.5;Ecl 7.20;1Cor 4.4;1Ioan 1.8;
10Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sunt o scârbă înaintea Domnului. –
Deut 25.13;Proverbe 20.23;Proverbe 11.1;Proverbe 16.11;Mic 6.10-11;
11Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. –
Mat 7.16;
12Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celălalt, Domnul le-a făcut. –
Exod 4.11;Ps 94.9;
13Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pâine. –
Proverbe 6.9;Proverbe 12.11;Proverbe 19.15;Rom 12.11;
14″Rău! Rău!” zice cumpărătorul, şi plecând, se fericeşte. –
15Este aur şi sunt multe mărgăritare; dar buzele înţelepte sunt un lucru scump. –
Iov 28.12-19;Proverbe 3.15;Proverbe 8.11;
16Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul; şi ţine-l zălog pentru alţii. –
Proverbe 22.26-27;Proverbe 27.13;
17Pâinea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş. –
Proverbe 9.17;
18Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. –
Proverbe 15.22;Proverbe 24.6;Luc 14.31;
19Cine umblă cu bârfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţine gura să nu te amesteci. –
Proverbe 11.13;Rom 16.18;
20Dacă cineva blestemă pe tatăl său şi pe mama sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunericului. –
Exod 21.17;Lev 20.9;Mat 15.4;Iov 18.5-6;Proverbe 24.20;
21O moştenire repede câştigată de la început, nu va fi binecuvântată la sfârşit. –
Proverbe 28.20;Hab 2.6;
22Nu zice: „Îi voi întoarce eu răul!” Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. –
Deut 32.35;Proverbe 17.13;Proverbe 24.29;Rom 12.17-19;1Tes 5.15;1Pet 3.9;2Sam 16.12;
23Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cântarul mincinos nu este un lucru bun. –
Proverbe 20.10;
24Domnul îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa? –
Ps 37.23;Proverbe 16.9;Ier 10.23;
25Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfântă, şi abia după ce a făcut juruinţa să se gândească. –
Ecl 5.4-5;
26Un împărat înţelept vântură pe cei răi, şi trece cu roata peste ei. –
Ps 101.5;Proverbe 20.8;
27Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde până în fundul măruntaielor. –
1Cor 2.11;
28Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. –
Ps 101.1;Proverbe 29.14;
29Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrânilor sunt perii albi. –
Proverbe 16.31;
30Mijloacele de vindecare pentru cel rău sunt bătăile şi vânătăile până la rană. –
21

1Inima împăratului este ca un râu de apă în mâna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. –
2Omul socoteşte că toate căile lui sunt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. –
Proverbe 16.2;Proverbe 24.12;Luc 16.15;
3A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decât jertfele. –
1Sam 15.22;Ps 50.8;Proverbe 15.8;Isa 1.11;Osea 6.6;Mic 6.7-8;
4Privirile trufaşe şi inima îngâmfată, această candelă a celor răi, nu este decât păcat. –
Proverbe 6.17;
5Planurile omului harnic nu duc decât la belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă. –
Proverbe 10.4;Proverbe 13.4;
6Comorile câştigate cu o limbă mincinoasă sunt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. –
Proverbe 10.2;Proverbe 13.11;Proverbe 20.21;2Pet 2.3;
7Silnicia celor răi îi mătură, pentru că nu vor să facă ce este drept. –
8Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.
9Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o nevastă gâlcevitoare într-o casă mare. –
Proverbe 21.19;Proverbe 19.13;Proverbe 25.24;Proverbe 27.15;
10Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n-are nici o trecere înaintea lui. –
Iac 4.5;
11Când este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi când se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. –
Proverbe 19.25;
12Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sunt aruncaţi cei răi în nenorocire. –
Mat 7.2;Mat 18.30;Iac 2.13;
13Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, când va striga. –
14Un dar făcut în taină potoleşte mânia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mânie. –
Proverbe 17.8-23;Proverbe 18.16;
15Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru cei ce fac răul este o groază. –
Proverbe 10.29;
16Omul care se abate de la calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. –
17Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. –
18Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. –
Proverbe 11.8;Isa 43.3-4;
19Mai bine să locuieşti într-un pământ pustiu, decât cu o nevastă gâlcevitoare şi supărăcioasă. –
Proverbe 21.9;
20Comori de preţ şi untdelemn sunt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. –
Ps 112.3;Mat 25.3-4;
21Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. –
Proverbe 15.9;Mat 5.6;
22Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. –
Ecl 9.14;
23Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. –
Proverbe 12.13;Proverbe 13.3;Proverbe 18.21;Iac 3.2;
24Cel mândru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngâmfării.
25Poftele leneşului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile. –
Proverbe 13.4;
26Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie. –
Ps 37.26;Ps 112.9;
27Jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului, cu cât mai mult când o aduc cu gânduri nelegiuite. –
Ps 50.9;Proverbe 15.8;Isa 66.3;Ier 6.20;Amos 5.22;
28Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbândă. –
Proverbe 19.5-9;
29Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. –
30Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n-ajută împotriva Domnului. –
Isa 8.9-10;Ier 9.23;Fapt 5.39;
31Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. –
Ps 20.7;Ps 33.17;Isa 31.1;Ps 3.8;
22

1Un nume bun este mai de dorit decât o bogăţie mare, şi a fi iubit preţuieşte mai mult decât argintul şi aurul. –
Ecl 7.1;
2Bogatul şi săracul se întâlnesc: Domnul i-a făcut şi pe unul şi pe altul. –
Proverbe 29.13;1Cor 12.21;Iov 31.15;Proverbe 14.31;
3Omul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde, dar cei proşti merg înainte şi sunt pedepsiţi. –
Proverbe 14.16;Proverbe 27.12;
4Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa. –
Ps 112.3;Mat 6.33;
5Spini şi curse sunt pe calea omului stricat: cel ce-şi păzeşte sufletul se depărtează de ele. –
Proverbe 15.19;1Ioan 5.18;
6Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, şi când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea. –
Efes 6.4;2Tim 3.15;
7Bogatul stăpâneşte peste cei săraci, şi cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce-i dă cu împrumut. –
Iac 2.6;
8Cine seamănă nelegiuire, nelegiuire va secera, şi nuiaua nelegiuirii lui este gata. –
Iov 4.8;Osea 10.13;
9Omul milostiv va fi binecuvântat, pentru că dă săracului din pâinea lui.
2Cor 9.6;
10Izgoneşte pe batjocoritor, şi cearta se va sfârşi, neînţelegerile şi ocările vor înceta. –
Gen 21.9-10;Ps 101.5;
11Cine iubeşte curăţia inimii, şi are bunăvoinţa pe buze, este prieten cu împăratul. –
Ps 101.6;Proverbe 16.13;
12Ochii Domnului păzesc pe cel ce are ştiinţă, dar înfruntă cuvintele celui stricat.
13Leneşul zice: „Afară este un leu, care m-ar putea ucide pe uliţă!” –
Proverbe 26.13;
14Gura curvelor este o groapă adâncă; pe cine vrea să-l pedepsească Domnul, acela cade în ea. –
Proverbe 2.16;Proverbe 5.3;Proverbe 7.5;Proverbe 23.27;Ecl 7.26;
15Nebunia este lipită de inima copilului, dar nuiaua certării o va dezlipi de el. –
Proverbe 13.24;Proverbe 19.18;Proverbe 23.13-14;Proverbe 29.15-17;
16Cine asupreşte pe sărac ca să-şi mărească avuţia, va trebui să dea şi el altuia mai bogat şi va duce lipsă. –
17Pleacă-ţi urechea, şi ascultă cuvintele înţelepţilor, şi ia învăţătura mea în inimă.
18Căci este bine să le păstrezi înăuntrul tău, şi să-ţi fie toate deodată pe buze. –
19Pentru ca să-ţi pui încrederea în Domnul, vreau să te învăţ eu astăzi, da, pe tine.
20N-am aşternut eu oare în scris pentru tine sfaturi şi cugetări,
Proverbe 8.6;
21ca să te învăţ lucruri temeinice, cuvinte adevărate, ca să răspunzi cu vorbe adevărate celui ce te trimite? –
Luc 1.3-4;1Pet 3.15;
22Nu despuia pe sărac, pentru că este sărac, şi nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă!
Exod 23.6;Iov 31.16-21;Zah 7.10;Mal 3.5;
23Căci Domnul le va apăra pricina lor, şi va despuia viaţa celor ce-i despoaie. –
1Sam 24.12;1Sam 25.39;Ps 12.5;Ps 35.1-10;Ps 68.5;Ps 140.12;Proverbe 23.11;Ier 51.36;
24Nu te împrieteni cu omul mânios, şi nu te însoţi cu omul iute la mânie,
25ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet. –
26Nu fi printre cei ce pun chezăşii, printre cei ce dau zălog pentru datorii.
Proverbe 6.1;Proverbe 11.15;
27Căci dacă n-ai cu ce să plăteşti, pentru ce ai voi să ţi se ia patul de sub tine?
Proverbe 20.16;
28Nu muta hotarul cel vechi, pe care l-au aşezat părinţii tăi. –
Deut 19.14;Deut 27.17;Proverbe 23.10;
29Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lângă împăraţi, nu lângă oamenii de rând.
23

1Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:
2pune-ţi un cuţit în gât, dacă eşti prea lacom.
3Nu pofti mâncărurile lui alese, căci sunt o hrană înşelătoare.
4Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.
Proverbe 28.20;1Tim 6.9-;Proverbe 3.5;Rom 12.16;
5Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia zborul spre ceruri.
6Nu mânca pâinea celui pizmaş, şi nu pofti mâncărurile lui alese,
Ps 141.4;Deut 15.9;
7căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. „Mănâncă şi bea”, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.
Ps 12.2;
8Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe care le vei spune, sunt pierdute.
9Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.
Proverbe 9.8;Mat 7.6;
10Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,
Deut 19.14;Deut 27.17;Proverbe 22.28;
11căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.
Iov 31.21;Proverbe 22.23;
12Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.
13Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
Proverbe 13.24;Proverbe 19.18;Proverbe 22.15;Proverbe 29.15-17;
14Lovindu-l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.
1Cor 5.5;
15Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;
Proverbe 23.24.25;Proverbe 29.3;
16şi înăuntrul meu se va înveseli, când buzele tale vor spune ce este bine.
17Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;
Ps 37.1;Ps 73.3;Proverbe 3.31;Proverbe 24.1;Proverbe 28.14;
18căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.
Ps 37.37;Proverbe 24;Luc 16.25;
19Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.
Proverbe 4.23;
20Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibă cu carne.
Isa 5.22;Mat 24.49;Luc 21.34;Rom 13.13;Efes 5.18;
21Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.
Proverbe 19.15;
22Ascultă pe tatăl tău, care te-a născut, şi nu nesocoti pe mama ta, când a îmbătrânit.
Proverbe 1.8;Proverbe 30.17;Efes 6.1-2;
23Cumpără adevărul, şi nu-l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.
Proverbe 4.5-7;Mat 13.44;
24Tatăl celui neprihănit se înveseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.
Proverbe 10.1;Proverbe 15.20;Proverbe 23.15;
25Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se înveselească cea care te-a născut.
26Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.
27Căci curva este o groapă adâncă, şi străina o fântână strâmtă.
Proverbe 22.14;
28Ea pândeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.
Proverbe 7.12;Ecl 7.26;
29Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînţelegerile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină? Ai cui sunt ochii roşii?
Isa 5.11-22;Gen 49.12;
30Ale celor ce întârzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.
Proverbe 20.1;Efes 5.18;
31Nu te uita la vin când curge roşu şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,
Ps 75.8;Proverbe 9.2;
32dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.
33Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.
34Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vârful unui catarg.
35″M-a lovit… dar nu mă doare!… M-a bătut… dar nu simt nimic! Când… mă voi trezi? Mai vreau vin!”
Proverbe 27.22;Ier 5.3;Efes 4.19;Efes Deut;Efes 29.19;Isa 56.12;
24

1Nu pizmui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;
Ps 37.1;Ps 73.3;Proverbe 3.31;Proverbe 23-17;Proverbe 24.19;Proverbe 1.15;
2căci inima lor se gândeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. –
Ps 10.7;
3Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;
4prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.
5Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.
Proverbe 21.22;Ecl 9.16;
6Căci prin măsuri chibzuite câştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. –
Proverbe 11.14;Proverbe 15.22;Proverbe 20.18;Luc 14.31;
7Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. –
Ps 10.5;Proverbe 14.6;
8Cine se gândeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. –
Rom 1.30;
9Gândul celui nebun nu este decât păcat, şi batjocoritorul este o scârbă pentru oameni. –
10Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. –
11Izbăveşte pe cei târâţi la moarte, şi scapă pe cei ce sunt aproape să fie junghiaţi. –
Ps 82.4;Isa 58.6-7;1Ioan 3.16;
12Dacă zici: „Ah! n-am ştiut!”… Crezi că nu vede Cel ce cântăreşte inimile şi Cel ce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? –
Proverbe 21.2;Iov 34.11;Ps 62.12;Ier 32.19;Rom 2.6;Apoc 2.23;Apoc 22.12;
13Fiule, mănâncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.
Cînt 5.1;
14Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. –
Ps 119.10;Ps 119.103;Proverbe 23.18;
15Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu-i tulbura odihna.
Ps 10.9-10;
16Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.
Iov 5.19;Ps 34.19;Ps 37.24;Mic 7.8;Art 7.10;Amos 5.2;Amos 8.14;Apoc 18.21;
17Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se înveselească inima când se poticneşte el,
Iov 31.29;Ps 35.15-19;Proverbe 17.5;Obad 12;
18ca nu cumva Domnul să vadă, să nu-I placă, şi să-Şi întoarcă mânia de la el. –
19Nu te mânia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!
Ps 37.1;Ps 73.3;Proverbe 23.17;Proverbe 24.1;
20Căci cel ce face răul n-are nici un viitor, şi lumina celor răi se stinge. –
Ps 11.6;Iov 18.5-6;Iov 21.17;Proverbe 13.9;Proverbe 20.20;
21Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastâmpăraţi!
Rom 13.7;1Pet 2.17;
22Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfârşitul amândoura! –
23Iată ce mai spun înţelepţii: „Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.” –
Lev 19.15;Deut 1.17;Deut 16.19;Proverbe 18.5;Proverbe 28.21;Ioan 7.24;
24Pe cine zice celui rău: „Tu eşti bun!” îl blestemă popoarele, şi-l urăsc neamurile.
Proverbe 17.15;Isa 5.23;
25Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvântare vine peste ei. –
26Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.
27Vezi-ţi întâi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul câmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. –
1Imp 5.17-18;Luc 14.28;
28Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? –
Efes 4.25;
29Nu zice: „Cum mi-a făcut el aşa am să-i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!” –
Proverbe 20.22;Mat 5.39-44;Rom 12.17-19;
30Am trecut pe lângă ogorul unui leneş, şi pe lângă via unui om fără minte.
31Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.
Gen 3.18;
32M-am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.
33″Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mâinile puţin ca să mă odihnesc!”…
Proverbe 6.9;
34Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.
25

1Iată încă vreo câteva din Pildele lui Solomon, strânse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. –
1Imp 4.32;
2Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. –
Deut 29.29;Rom 11.33;Iov 29.16;
3Înălţimea cerurilor, adâncimea pământului, şi inima împăraţilor sunt nepătrunse. –
4Scoate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales.
2Tim 2.21;
5Scoate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. –
Proverbe 20.8;Proverbe 16.12;Proverbe 29.14;
6Nu te făli înaintea împăratului, şi nu lua locul celor mari;
7căci este mai bine să ţi se zică: „Suie-te mai sus!” decât să fii pogorât înaintea voievodului pe care ţi-l văd ochii. –
Luc 14.8-10;
8Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, când te va lua la ocări aproapele tău. –
Proverbe 17.14;Mat 5.25;
9Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,
Mat 5.25;Mat 18.15;
10ca nu cumva, aflând-o cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă. –
11Un cuvânt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într-un coşuleţ de argint. –
Proverbe 15.23;Isa 50.4;
12Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. –
13Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce-l trimite: el înviorează sufletul stăpânului său.
Proverbe 13.17;
14Ca norii şi vântul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. –
Iuda 12;Proverbe 20.6;
15Prin răbdare se înduplecă un voievod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase.
Gen 32.4;1Sam 25.24;Proverbe 15.1;Proverbe 16.14;
16Dacă dai peste miere, nu mânca decât atât cât îţi ajunge, ca să nu ţi se scârbească şi s-o verşi din gură. –
Proverbe 25.27;
17Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască. –
18Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. –
Ps 57.4;Ps 120.3-4;Proverbe 12.18;
19Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchiopătează, aşa este încrederea într-un stricat la ziua necazului. –
20Ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cântă cântece unei inimi în nenorocire. –
21Dacă este flămând vrăjmaşul tău, dă-i pâine să mănânce, dacă-i este sete, dă-i apă să bea.
Dan 6.18;Rom 12.15;
22Căci făcând aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. –
Exod 23.4-5;Mat 5.44;Rom 12.20;2Sam 16.12;
23Vântul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mâhnită. –
Iov 37.22;Ps 101.5;
24Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât să locuieşti într-o casă mare cu o nevastă gâlcevitoare. –
Proverbe 19.13;Proverbe 21.9-19;
25Ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr-o ţară depărtată. –
26Ca o fântână tulbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. –
27Nu este bine să mănânci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. –
Proverbe 25.16;Proverbe 27.2;
28Omul care nu este stăpân pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.
Proverbe 16.32;
26

1Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.
1Sam 12.17;
2Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum zboară rândunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. –
Num 23.8;Deut 23.5;
3Biciul este pentru cal, frâul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. –
Ps 32.9;Proverbe 10.13;
4Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. –
5Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. –
Mat 16.1-4;Mat 21.24.-27;
6Cel ce trimite o solie printr-un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. –
7Cum sunt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. –
8Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este când dai mărire unui nebun. –
9Ca un spin care vine în mâna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. –
10Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este cel ce tocmeşte pe nebuni şi pe întâii veniţi. –
11Cum se întoarce câinele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. –
2Pet 2.22;Exod 8.15;
12Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decât pentru el. –
Proverbe 29.20;Luc 18.11;Rom 12.16;Apoc 3.17;
13Leneşul zice: „Afară este un leu, pe uliţe este un leu!
Proverbe 22.13;
14Cum se învârteşte uşa pe ţâţânile ei, aşa se învârteşte leneşul în patul lui.
Proverbe 19.24;
15Leneşul îşi vâră mâna în blid, şi-i vine greu s-o ducă iarăşi la gură. –
16Leneşul se crede mai înţelept decât şapte oameni care răspund cu judecată.
17Un trecător care se amestecă într-o ceartă care nu-l priveşte, este ca unul care apucă un câine de urechi.
18Ca nebunul care aruncă săgeţi aprinse şi ucigătoare,
19aşa este omul care înşeală pe aproapele său, şi apoi zice: „Am vrut doar să glumesc!” –
Efes 5.4;
20Când nu mai sunt lemne, focul se stinge; şi când nu mai este nici un clevetitor, cearta se potoleşte.
Proverbe 22.10;
21După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gâlcevitor aprinde cearta.
Proverbe 15.18;Proverbe 29.22;
22Cuvintele clevetitorului sunt ca nişte prăjituri, alunecă până în fundul măruntaielor. –
Proverbe 18.8;
23Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pământ, aşa sunt buzele aprinse şi o inimă rea.
24Cel ce urăşte se preface cu buzele lui, şi înăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.
25Când îţi vorbeşte cu glas dulce, nu-l crede, căci şapte urâciuni sunt în inima lui.
Ps 28.3;Ier 9.8;
26Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuşi răutatea lui se va descoperi în adunare. –
27Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.
Ps 7.15-16;Ps 9.15;Ps 10.2;Ps 57.6;Proverbe 28.10;Ecl 10.8;
28Limba mincinoasă urăşte pe cei pe care-i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. –
27

1Nu te făli cu ziua de mâine, căci nu ştii ce poate aduce o zi. –
Luc 12.19-20;Iac 4.13;
2Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.
Proverbe 25.27;
3Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea decât amândouă. –
4Furia este fără milă şi mânia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? –
1Ioan 3.12;
5Mai bine o mustrare pe faţă decât o prietenie ascunsă. –
Proverbe 28.23;Gal 2.14;
6Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase. –
Ps 141.5;
7Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămând toate amărăciunile sunt dulci. –
Iov 6.7;
8Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.
9Cum înveseleşte untdelemnul şi tămâia inima, aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. –
10Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape decât un frate departe. –
Proverbe 17.17;Proverbe 18.24;Proverbe 19.7;
11Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. –
Proverbe 10.1;Proverbe 23.15-24;Ps 127.5;
12Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sunt pedepsiţi. –
Proverbe 22.3;
13Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul, ia-l zălog în locul unei străine. –
Exod 22.26;Proverbe 20.16;
14Binecuvântarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineaţă, este privită ca un blestem. –
15O streaşină, care picură necurmat într-o zi de ploaie, şi o nevastă gâlcevitoare sunt tot una.
Proverbe 19.13;
16Cine o opreşte, parcă opreşte vântul, şi parcă ţine untdelemnul în mâna dreaptă. –
17După cum fierul ascute fierul, tot aşa şi omul aţâţă mânia altui om. –
18Cine îngrijeşte de un smochin va mânca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpânul va fi preţuit. –
1Cor 9.7-13;
19Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. –
20După cum locuinţa morţilor şi adâncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. –
Proverbe 30.16;Hab 2.5;Ecl 1.8;Ecl 6.7;
21Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. –
Proverbe 17.3;
22Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n-ar ieşi din el. –
Proverbe 23.35;Isa 1.5;Ier 5.3;
23Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.
24Căci nici o bogăţie nu ţine veşnic, şi nici cununa nu rămâne pe vecie. –
25După ce se ridică fânul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sunt strânse. –
Ps 104.14;
26Mieii sunt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;
27laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.
28

1Cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăzneşte ca un leu tânăr. –
Lev 26.17-36;Ps 53.5;
2Când este răscoală într-o ţară, sunt mulţi capi, dar cu un om priceput şi încercat, domnia dăinuieşte. –
3Un om sărac care apasă pe cei obijduiţi, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pâine. –
Mat 18.28;
4Cei ce părăsesc legea, laudă pe cel rău, dar cei ce păzesc legea se mânie pe el. –
Ps 10.3;Ps 49.18;Rom 1.32;1Imp 18.18-21;Mat 3.7;Mat 14.4;Efes 5.11;
5Oamenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar cei ce caută pe Domnul înţeleg totul. –
Ps 92.6;Ioan 7.17;1Cor 2.15;1Ioan 2.20-27;
6Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decât bogatul care umblă pe căi sucite. –
Proverbe 19.1;Proverbe 28.18;
7Cel ce păzeşte legea, este un fiu priceput, dar cel ce umblă cu cei desfrânaţi face ruşine tatălui său. –
Proverbe 29.3;Iov 27.16-17;Proverbe 13.22;Ecl 2.26;
8Cine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobândă şi camătă, le strânge pentru cel ce are milă de săraci. –
Zah 7.11;
9Dacă cineva îşi întoarce urechea ca să n-asculte legea, chiar şi rugăciunea lui este o scârbă. –
Ps 66.18;Ps 109.7;Proverbe 15.8;
10Cine rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat-o, dar oamenii fără prihană moştenesc fericirea. –
Proverbe 26.27;Mat 6.33;
11Omul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează. –
12Când biruiesc cei neprihăniţi, este o mare slavă, dar când se înalţă cei răi, fiecare se ascunde. –
Proverbe 28.28;Proverbe 11.10;Proverbe 29.2;Ecl 10.6;
13Cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare. –
Ps 32.3-5;1Ioan 1.8-10;
14Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire. –
Ps 16.8;Proverbe 23.17;Rom 2.5;Rom 11.20;
15Ca un leu care răcneşte şi ca un urs flămând, aşa este cel rău care stăpâneşte peste un popor sărac. –
1Pet 5.8;Exod 1.14-22;Mat 2.16;
16Un voievod fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele. –
17Un om al cărui cuget este încărcat cu sângele altuia, fuge până la groapă: nimeni să nu-l oprească. –
Gen 9.6;Exod 21.14;
18Cine umblă în neprihănire, găseşte mântuirea, dar cine umblă pe două căi strâmbe cade într-o groapă. –
Proverbe 10.9-25;Proverbe 28.6;
19Cine îşi lucrează câmpul are belşug de pâine, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. –
Proverbe 12.11;
20Un om credincios este năpădit de binecuvântări, dar cel ce vrea să se îmbogăţească repede nu rămâne nepedepsit. –
Proverbe 13.11;Proverbe 20.21;Proverbe 23.4;Proverbe 28.22;1Tim 6.9;
21Nu este bine să cauţi la faţa oamenilor; chiar pentru o bucată de pâine poate un om să se dedea la păcat. –
Proverbe 18.5;Proverbe 24.23;Ezec 13.19;
22Un om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească, şi nu ştie că lipsa va veni peste el. –
Proverbe 28.20;
23Cine mustră pe alţii, găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decât cel cu limba linguşitoare. –
Proverbe 27.5-6;
24Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa, şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul. –
Proverbe 8.9;
25Cel lacom stârneşte certuri, dar cel ce se încrede în Domnul este săturat din belşug. –
Proverbe 13.10;1Tim 6.6;
26Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi mântuit. –
27Cine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este încărcat cu blesteme. –
Deut 15.7;Proverbe 19.17;Proverbe 22.9;
28Când se înalţă cei răi, fiecare se ascunde, dar când pier ei, cei buni se înmulţesc. –
Proverbe 28.12;Proverbe 29.2;Iov 24.4;
29

1Un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac. –
1Sam 2.25;2Cron 36.16;Proverbe 1.24-27;
2Când se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar când stăpâneşte cel rău, poporul geme. –
Est 8.15;Proverbe 11.10;Proverbe 28.12-28;Est 3.15;
3Cine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipeşte averea. –
Proverbe 10.1;Proverbe 15.20;Proverbe 27.11;Proverbe 5.9-10;Proverbe 5.26;Proverbe 28.7;Luc 15.13-30;
4Un împărat întăreşte ţara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceşte. –
5Cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ sub paşii lui. –
6În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi se bucură. –
7Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s-o priceapă. –
Iov 29.16;Iov 31.13;Ps 41.1;
8Cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mânia. –
Proverbe 11.11;Ezec 22.30;
9Când se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot râdă, căci pace nu se face. –
Mat 11.17;
10Oamenii setoşi de sânge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa. –
Gen 4.5-8;1Ioan 3.12;
11Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpâneşte. –
Jud 16.17;Proverbe 12.16;Proverbe 14.33;
12Când cel ce stăpâneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi slujitorii lui sunt nişte răi. –
13Săracul şi asupritorul se întâlnesc, dar Domnul le luminează ochii la amândoi,
Proverbe 22.2;Mat 5.45;
14Un împărat care judecă pe săraci după adevăr, îşi va avea scaunul de domnie întărit pe vecie. –
Proverbe 20.8;Proverbe 25.5;Ps 72.2.4-14;
15Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale. –
Proverbe 29.17;Proverbe 10.1;Proverbe 17.21-25;
16Când se înmulţesc cei răi, se înmulţeşte şi păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea. –
Ps 37.36;Ps 58.10;Ps 91-8;Ps 92.11;
17Pedepseşte-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă, şi îţi va aduce desfătare sufletului. –
Proverbe 13.24;Proverbe 19.18;Proverbe 23.15;Proverbe 23.13-14;Proverbe 29.15;
18Când nu este nici o descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu; dar ferice de poporul care păzeşte legea! –
1Sam 3.1;Amos 8.11-12;Ioan 13.17;Iac 1.25;
19Nu prin vorbe se pedepseşte un rob, căci chiar dacă pricepe, n-ascultă. –
20Dacă vezi un om care vorbeşte nechibzuit, poţi să nădăjduieşti mai mult de la un nebun decât de la el. –
Proverbe 26.12;
21Slujitorul pe care-l răsfeţi din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu. –
22Un om mânios stârneşte certuri, şi un înfuriat face multe păcate. –
Proverbe 15.18;Proverbe 26.21;
23Mândria unui om îl coboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste. –
Iov 22.29;Proverbe 15.33;Proverbe 18.12;Isa 66.2;Dan 4.30;Mat 23.12;Luc 14.11;Luc 18.14;Fapt 12.23;Iac 4.6-10;1Pet 5.5;
24Cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude blestemul, şi nu spune nimic. –
Lev 5.1;
25Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă. –
Gen 12.12;Gen 20.2-11;
26Mulţi umblă după bunăvoinţa celui ce stăpâneşte, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.
Ps 20.9;Proverbe 19.6;
27Omul nelegiuit este o scârbă înaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o scârbă înaintea celor răi.
30

1Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.
Proverbe 31.1;
2Negreşit, sunt mai prost decât oricine, şi n-am pricepere de om.
Ps 73.22;
3N-am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.
4Cine s-a suit la ceruri, şi cine s-a pogorât din ele? Cine a adunat vântul în pumnii lui? Cine a strâns apele în haina lui? Cine a hotărât toate marginile pământului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? –
Ioan 3.13;Iov 38.4;Ps 104.3;Isa 40.12;
5Orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru cei ce se încred în El.
Ps 12.6;Ps 18.30;Ps 19.8;Ps 119.140;Ps 18.30;Ps 84.11;Ps 115.9-11;
6N-adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. –
Deut 4.2;Deut 12.32;Apoc 22.18-19;
7Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!
8Depărtează de la mine neadevărul şi cuvântul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pâinea care-mi trebuie.
Mat 6.11;
9Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: „Cine este Domnul?” Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. –
Deut 8.12-17;Deut 31.20;Deut 32.15;Neem 9.25.26;Iov 31.24-28;Osea 13.6;
10Nu cleveti pe un slujitor la stăpânul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. –
11Este un neam de oameni care blestemă pe tatăl său, şi nu binecuvântează pe mama sa.
12Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuşi, nu este spălat de întinăciunea lui.
Luc 18.11;
13Este un neam de oameni ai căror ochi sunt trufaşi, şi care îşi ţin pleoapele sus.
Ps 131.1;Proverbe 6.17;
14Este un neam de oameni, ai căror dinţi sunt nişte săbii, şi ale căror măsele sunt nişte cuţite, ca să mănânce pe cel nenorocit de pe pământ, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. –
Iov 29.17;Ps 52.2;Ps 57.4;Proverbe 12.18;Ps 14.4;Amos 8.4;
15Lipitoarea are două fete: „Dă! dă!” Trei lucruri sunt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: „Destul!”,
16şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pământul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: „Destul!” –
Proverbe 27.20;Hab 2.5;
17Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii de la pârâu, şi îl vor mânca puii de vultur. –
Gen 9.22;Lev 20.9;Proverbe 20.20;Proverbe 23.22;
18Trei lucruri sunt mai presus de puterile mele, şi chiar patru pe care nu le pot pricepe:
19urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stâncă, urma corabiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.
20Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănâncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice: „N-am făcut nimic rău.” –
21Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:
22un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pâine din belşug,
Proverbe 19.10;Ecl 10.7;
23o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpâna sa. –
24Patru vietăţi sunt mai mici pe pământ, şi totuşi din cele mai înţelepte:
25furnicile, care nu sunt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,
Proverbe 6.6;
26şoarecii de munte, care nu sunt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stânci;
Ps 104.18;
27lăcustele n-au împărat, şi totuşi pornesc toate în cete;
28păianjenul îl poţi prinde cu mâinile, şi se găseşte totuşi în casele împăraţilor.
29Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:
30leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,
31calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu-i poate sta împotrivă. –
32Dacă mândria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gânduri rele, pune mâna la gură:
Iov 21.5;Iov 40.4;Ecl 8.3;Mic 7.16;
33căci baterea laptelui dă smântână, scărpinarea nasului dă sânge, şi stoarcerea mâniei dă certuri.
31

1Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i-o dădea mama sa.
Proverbe 30.1;
2Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?
Isa 49.15;
3Nu-ţi da femeilor vlaga, şi dezmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.
Proverbe 5.9;Deut 17.17;Neem 13.26;Proverbe 7.26;Osea 4.11;
4Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voievozilor să umble după băuturi tari;
Ecl 10.17;
5ca nu cumva, bând, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.
Osea 4.11;
6Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărât;
Ps 104.15;
7ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. –
8Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!
Iov 29.15-16;1Sam 19.4;Est 4.16;
9Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.
Lev 19.10;Deut 1.16;Deut ;Iov 29.12;Isa 1.17;Ier 22.16;
10Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decât mărgăritarele.
Proverbe 12.4;Proverbe 18.22;Proverbe 19.14;
11Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.
12Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.
13Ea face rost de lână şi de in, şi lucrează cu mâini harnice.
14Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pâinea.
15Ea se scoală când este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
Rom 12.11;Rom Luc;Rom 12.42;
16Se gândeşte la un ogor, şi-l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. –
17Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.
18Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
19Ea pune mâna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.
20Ea îşi întinde mâna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.
Efes 4.28;Evr 13.16;
21Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărămiziu.
22Ea îşi face învelitori, are haine de in subţire şi purpură.
23Bărbatul ei este bine văzut la porţi, când stă cu bătrânii ţării.
Proverbe 12.4;
24Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.
25Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi râde de ziua de mâine.
26Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sunt pe limbă.
27Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănâncă pâinea lenevirii.
28Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi-i aduce laude zicând:
29″Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.”
30Dezmierdările sunt înşelătoare, şi frumuseţea este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31Răsplătiţi-o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s-o laude la porţile cetăţii.

You may also read!

Medic din diaspora, între preferații PNL pentru postul de ministru al Sănătății!

Noul ministru al Sănătăţii ar putea fi un chirurg cardiovascular, conf. dr. Victor S. Costache.  Actualmente, acesta este director

Read More...

REȚETA ZILEI de 22 Octombrie pentru a FI OM (Sportiv!)

Află zilnic mesajul OMULUI și mesajul INIMII prin „REȚETA ILENUCĂI”. Vei afla reteta optima pentru fiecare zi. Mesajele vin sub forma a doua chei

Read More...

Antreneaza“muschii” fitness-ului spiritual pentru a te simti fericit, energic si in echilibru

Multi stim cum sa ne mentinem corpul in forma, dar stim sa avem grija si de minte? Asa cum

Read More...

Mobile Sliding Menu